Mai multe cartiere din Capitală se deplasează anual chiar și cu câțiva zeci de milimetri, din cauza mișcării semnificative de tasare și ridicare.
Expuse ar fi zonele din apropierea lacurilor, a râului Dâmbovița, dar și cartiere rezidențiale nou construite, arată o analiză din satelit realizată de Sixense România.
Valorile maxime înregistrate în București în perioada analizată ating până la 55 milimetri în ceea ce privește tasarea (39 milimetri în zona Râului Dâmbovița, de exemplu), respectiv 45 milimetri în ceea ce privește ridicarea masivului de teren.
Potrivit studiului, zonele vizate de deplasările pe orizontală sunt Calea Giulești, Republica – Titan Sud, zonele din jurul lacurilor Colentina, Fundeni, Lacul Morii și zone importante din apropierea Râului Dâmbovița (Splaiul Unirii, Splaiul Independenței).
De asemenea, mișcări semnificative au fost detectate și pe anumite străzi din cartiere precum Eroilor, Lujerului, Pipera – Barbu Văcărescu, Dristor, Mărășești, Berceni, fiind afectate și o serie de proiecte de infrastructură cum ar fi stadioane, poduri, guri de metrou sau școli aflate în zonele menționate.
CITEȘTE ȘI INTERVIU Aurel Nețin, despre premium în business„Cauzele care duc la mișcările și instabilitatea anumitor zone și clădiri din București sunt diverse și trebuie cercetate în profunzime: ele pot varia de la natura pământului din apropierea lacurilor până la șantiere care au loc în proximitatea zonelor afectate. Este normal ca o clădire să se taseze cu câțiva milimetri pe an, de exemplu; atunci când sesizăm însă valori mai mari de atât sau chiar tasări diferențiale în cadrul aceleiași structuri, este important ca autoritățile, asociațiile de proprietari, dezvoltatorii și toți factorii decidenți – să fie conștienți de ele și să acționeze în consecință”, a declarat Mariana Garștea, CEO Sixense România.
Studiul realizat de Sixense România este cea mai complexă analiză posibilă pe patrimoniul deja existent, realizat în baza singurei tehnologii care poate accesa retroactiv informații despre mișcările pământului și ale patrimoniului existent, prin suprapunerea imaginilor din satelit. Studiul a fost realizat pe întreaga suprafață a Bucureștiului, prin măsurarea a peste 1.292.000 de puncte și captarea a 118 imagini (cu ajutorul satelitului Sentinel-1) în perioada 18 ianuarie 2017 – 04 decembrie 2020.