Conacul Cioponea din județul Dolj și castelele Dărăscu-Enigărescu din județul Dâmbovița și Wesselényi din Sălaj sunt scoase la vânzare prin Artmark Historical Estate.
Conacul Cioponea din comuna Teslui are prețul de 50.000 de euro. Imobilul vechi de aproximativ un secol are patru camere, o suprafață de 180 de metri pătrați și se află pe un teren de 6.334 de metri pătrați, scrie News.ro.
Cu elemente de arhitectură neoromânească, el a fost conservat destul de bine. Turnul dinspre stradă, arcele trilobate de pe fațada principală și scara monumentală de la intrare sunt principalele elemente care atrag privirile. Structural, se prezintă bine, dar necesită o renovare totală.
Moara a fost funcționala până în urma cu 10-12 ani, cand nu a mai putut satisfice cerintele tehnologice actuale. Ea este însă o mărturie a vremurilor în care moara era unul din centrele vieții sociale și economice ale satului românesc.
Destinatia principală a proprietății este aceea de casă de vacanță sau proprietatea ar putea putea fi transformată în scop turistic.
Castelul Dărăscu-Enigărescu din satul Viforâta (comuna Aninoasa, județul Dâmbovița) are prețul de 210.000 de euro, cu 90.000 de euro mai puțin față de valoarea cu care a fost scos inițial la vânzare.
Are 11 camere și două băi, o suprafață de 549 de metri pătrați pe un teren de 4.450 de metri pătrați.
Castelul Dărăscu-Enigărescu a fost construit pe culmea nord-vestică a dealurilor Târgoviștei, pe drumul de acces spre Mânăstirea Viforâta, fiind finalizat la comanda familiei Dărăscu în 1910, la mai mult de 20 de ani de la inițierea construcției.
Proprietatea nu a fost naționalizată, chiar dacă a activat la un moment dat ca sediu al C.A.P., intrând în perioada 1975-1977 în proprietatea lui Octav Enigărescu, bariton și director al Operei bucureștene, între altele.
Dispusă pe o structură terasată, construcția se înalță pe două niveluri, prezentând și o pivniță înaltă ce se desfășoară pe întreaga amprentă a clădirii. Punctul central al reședinței este forma turnului central, ce amintește de tipologia donjonului medieval, structura camerelor fiind astfel influențată de forma circulară. Clădirea a fost consolidată de familia Enigărescu, în anul 1988, structura fiind întărită cu bârne de oțel.
În urmă cu doi ani, castelul Wesselényi din orașul Jibou, județul Sălaj, era scos la vânzare pentru 1,5 milioane de euro. În prezent, prețul cerut pentru „cel mai mare ansamlu baroc din Transilvania” este 900.000 de euro.
Finalizat în 1810, cu o suprafață de peste 3.440 de metri pătrați, aflat pe un teren de 1,3 hectare, complexul cuprinde un palat baroc impunător, șase anexe de secol XVIII-început de secol XIX (curie, grajd, manej, criptă, seră, șură) integrate într-un fost parc dendrologic de început de secol XIX, reamenajat ca grădină botanică în anii '70 și renovat de-a lungul timpului.
Dintre construcțiile ce compun ansamblul, prima și cea mai veche este „curia” (reședință nobiliară modestă), refăcută din temelii în 1702 de baronul Wesselényi István și de contesa Bánffy Kata.
După moartea baronului, Wesselényi Miklós al II-lea a păstrat atmosfera culturală la palat și a făcut câteva lucrări minore la reședința din Jibou.
După naționalizare, a fost școală generală, liceu, internat, Casa pionierilor, muzeul orașului și Stațiunea experimentală a tinerilor naturaliști.
După 1990, diversele funcțiuni au dispărut, iar în 2010 în palat mai funcționa doar Clubul copiilor din Jibou. Exteriorul nu a suferit intervenții majore recente. Interiorul, în schimb, a fost afectat. Mobila, sobele, tablourile și obiectele decorative ce împodobeau până la jumătatea secolului XX încăperile palatului s-au pierdut.
Recent, palatul și o parte dintre anexe au fost retrocedate moștenitorilor, după un lung proces. Grădina botanică nu a fost afectată de această decizie. Cripta familiei Wesselényi, grajdul și manejul au rămas în posesia Centrului de Cercetări Biologice Jibou care și-a propus să le restaureze și să le redea circuitului turistic.
