Fondul Monetar Internațional consideră că majorarea dobânzilor de referință operată de băncile centrale pentru atenuarea inflației poate provoca o scădere a prețului locuințelor de până la 10% în următorii trei ani, în țările dezvoltate, și de până la 25% pe piețele emergente, relatează agenția EFE.
FMI a publicat raportul "Stabilitatea Financiară Globală", în care avertizează că "într-un scenariu foarte advers" și cu "această măsură prin care băncile centrale din toată lumea își ajustează agresiv politicile pentru a face față presiunilor prețurilor", se pot produce notabile reduceri ale prețurilor locuințelor.
"Multe economii avansate și piețe emergente se pot confrunta cu riscuri legate de piața locuințelor pe măsură ce cresc ratele ipotecare și se înăspresc condițiile de creditare, ceea ce îi alungă pe posibilii împrumutați de pe piață", subliniază în raport directorul financiar al FMI, Tobias Adrian.
Odată cu majorarea ratelor ipotecare, vor crește și costurile de îndatorare și condițiile de creditare vor deveni mai stricte, ceea ce ar putea conduce la "o puternică scădere a prețurilor locuințelor", în special în țările cu o mai mare proporție a datoriei ipotecare cu rată variabilă, care depinde direct de deciziile băncilor centrale, scrie Agerpres.
De la începutul pandemiei, reamintește FMI, prețurile locuințelor s-au majorat cu peste 20% în unele țări, din diferite motive, printre care dobânzile de referință scăzute din ultimii ani, precum și reducerea stocului, ca urmare a blocării lanțurilor de aprovizionare globale, printre alte motive.
"Gravitatea și implicațiile macroeconomice ale unui shock care să se producă pe piața locuințelor va depinde în mod crucial de gradul de corecție al prețului locuințelor și de distribuția datoriei gospodăriilor", punctează FMI.
În China, de exemplu, încetinirea din sectorul imobiliar s-a acutizat deoarece o puternică scădere a vânzărilor de locuințe pe durata de izolare a exacerbat lipsa de lichiditate a dezvoltatorilor imobiliari, ceea ce a generat riscuri mai mari legate de solvență.
De fapt, avertizează FMI, falimentele dezvoltatorilor imobiliari din gigantul asiatic se pot extinde în sectorul bancar, afectând atât băncile mici, cât și pe cele naționale.
Sectorul bancar rezistă
Nivelurile ridicate de capital și amplele rezerve de lichiditate au consolidat reziliența sectorului bancar mondial. De altfel, conform ultimului Global Bank Stress Test al FMI, într-un scenariu de înăsprire abruptă și profundă a condițiilor de finanțare, care vor duce economia globală într-o recesiune în 2023, majoritatea băncilor din economiile avansate vor continua să fie rezistente.
Însă, atrage atenția FMI, până la 29% dintre băncile din piețele emergente nu vor îndeplini cerințele de capital.
Una dintre problemele nerezolvate ale economiilor piețelor emergente, semnalează raportul, este realizarea de semnificative investiții verzi pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la efectele fizice ale schimbărilor climatice.
"Finanțele sustenabile au crescut rapid, dar economiile din piețele emergente și în dezvoltare continuă să fie dezavantajate", semnalează FMI.
De aceea, adaugă instituția financiară internațională, este important ca partea guvernamentală să promoveze finanțarea climatică privată, în special în economiile menționate.
Recomandări pentru factorii politici
Instituția condusă de Kristalina Georgieva a formulat în raport o serie de recomandări pentru responsabilii politici, bănci și instituții economice.
Băncilor centrale FMI le cere să continue să acționeze "cu determinare" pentru a reduce inflația și să pună în practică "o comunicare clară" privind deciziile lor, care "va fi crucială pentru a păstra credibilitatea și a evita volatilitatea pieței".
Responsabililor politici și instituțiilor financiare le recomandă "o combinație atent calibrată" de instrumente care să includă măsuri macroprudențiale, intervenții pe piața valutară și măsuri de fluxuri de capital.
"Înăsprirea condițiilor de finanțare trebuie calibrate cu grijă, cu scopul de a evita condițiile de piață dezordonate care ar putea pune într-un pericol nejustificat stabilitatea financiară", mai semnalează raportul.
