Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), din subordinea Ministerului Justiției, a inițiat procedura de reutilizare a unui teren de 12,7 hectare din nordul Bucureștiului, parte a Fermei Regale Băneasa, care a fost confiscat de la omul de afaceri Remus Truică și Prințul Paul al României. Procurorii susțin că terenul retrocedat ar fi fost subevaluat de 5 ori, deși se află într-una dintre cele mai râvnite zone de pe harta imobiliară a Bucureștiului, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în dosarul Ferma Băneasa, „restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor“, respectiv confiscarea terenurilor fostei Ferme Regale Băneasa și a pădurii Fundu Sacului din Snagov. Cel mai valoros teren, parte a fostei Ferme Regale Băneasa, are o suprafață de 127.138 de metri pătrați și, după confiscare, a fost evaluat la 35 de milioane de euro.
ANABI a transmis pentru Profit.ro că, imediat ce a fost anunțată de ANAF că terenul a fost evaluat, a inițiat procedura legală de reutilizare a acestuia. Până la începutul lunii august, Guvernul are posibilitatea să dea terenul în folosință gratuită unor asociații sau fundații, precum și Academiei Române, pentru a fi utilizat în scop social, de interes public. Dacă procedura de reutilizare sau de transmitere cu titlu gratuit a terenului nu este inițiată până la 1 august 2022, ANAF este obligată să îl scoată la licitație.
Terenul, din zona Sisești, a constituit baza dosarului penal denumit Ferma Băneasa. Procurorii au acuzat că Paul al României, Remus Truică și asociații acestora ar fi reușit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzând un prejudiciu în dauna statului român de 9,5 milioane euro, precum și a Fermei Regale Băneasa, prejudiciu în dauna statului de 135 de milioane de euro.
Primul teren retrocedat ilegal din cadrul Fermei Băneasa este cel de 12,7 hectare, care era utilizat pentru culturi agricole și experimente de către Institutul pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București (ICDPP). Lotul împrejmuiește terenul de circa 2 hectare pe care a fost construit Kaufland Sisești.
Imediat după obținerea terenului, în 2008, Remus Truică și ceilalți membrii ai grupului ar fi început demersurile pentru transferul acestuia în proprietatea unei firme a lui Remus Truică, modalitate în care s-ar fi plătit prețul traficului de influență săvârșit pentru retrocedarea acestui bun și totodată s-ar fi realizat și operațiunea de „spălare” a lui, susțin procurorii.
Totuși, vânzarea a fost amânată din cauza taxelor notariale datorate în conformitate cu Ghidul notarilor publici pentru anul 2008. Valoarea minimă admisă la tranzacție era, potrivit acestui ghid, de 1.300 euro/metru pătrat pentru strada Ion Ionescu de la Brad, ceea ce ar fi dus la taxe de aproximativ 6,5 milioane euro, sumă considerată inacceptabilă. Pentru înlăturarea acestui obstacol, s-ar fi schimbat numărul administrativ al terenului pe strada Gheorghe Ionescu Sisești, nr. 8 A, prin dispoziție administrativă a primăriei, urmare a unei cereri depusă de Paul Al României, acesta solicitând „atribuire” de număr administrativ, deși imobilul avea deja un astfel de număr, mai susține sursa citată.
Conform noii adrese și procurorilor, valoarea terenului era de doar 500 euro/metru pătrat, la care ar fi corespuns o taxă de aproximativ 2,5 milioane euro. Omul de afaceri israelian Beny Steinmetz, implicat și el în acest dosar, nu ar fi fost însă de acord să plătească nici această taxă, solicitând să se găsească „o soluție creativă”, mai susțin procurorii.
Tranzacția a fost amânată până în ianuarie 2009, conform noului ghid al notarilor, terenul de pe strada Sisești fiind evaluat la 54 euro/metru pătrat (pe str. Ion Ionescu de la Brad valoarea minimă admisă a rămas de peste 1.000 de euro/metru pătrat).
Terenul este amplasat într-o zonă în plină dezvoltare, în care se pregătește construcția a mii de apartamente și unde prețurile de vânzare a locuințelor noi sunt în jurul a 1.600 – 1.700 euro/metru pătrat. Doar în zona Petrom City sunt în diverse etape de dezvoltare o serie de ansambluri rezidențiale cu un total de peste 4.000 de apartamente.
Asocierea dintre constructorul Bog`Art și omul de afaceri de origine siriană Omar Akili, plus asocierea dintre Dan Șucu și dezvoltatorul imobiliar Redport, controlat de avocatul Cosmin Savu-Cristescu, lucrează la un proiect amplu care va acoperi peste 7 hectare în jurul Petrom City cu peste 2.000 de apartamente și spații comerciale. În pregătire mai este un ansamblu rezidențial cu circa 700 de apartamente al ungurilor de la Cordia, unul cu 570 de apartamente dezvoltat de antreprenorul Lucian Azoiței prin Forty Management și un altul, cu o mărime similară, dezvoltat de constructorul ungar Kesz.