Conform unei legi datând încă din 2022, a fost introdusă pentru autorități obligativitatea evaluării vizuale rapide a clădirilor și termene pentru inițierea și finalizarea procedurilor de evaluare vizuală rapidă a clădirilor de către beneficiarii programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS).
Evaluarea vizuală rapidă trebuia finalizată până la data de 1 iunie 2026.
Abia în luna iunie 2026, însă, Primăria Capitalei și Administrația Municipală pentru Consilidarea Clădirilor cu Risc Seismic au început să notifice anumiți proprietari de imobile că va începe Programul municipal de Evaluare Vizuală Rapidă (EVR), care se desfășoară în perioada iunie - noiembrie.
Peste 6.000 de imobile din centru și din zona mediană a Capitalei au intrat în Programul Municipal de Evaluare Vizuală Rapidă, conform anunțului recent al Administrației Municipală pentru Consilidarea Clădirilor cu Risc Seismic.
Prin intermediul platformei informatice EVR, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației monitorizează, la nivel agregat, gradul de utilizare a platformei și informațiile raportate de autoritățile înregistrate, având astfel posibilitatea de a urmări numărul programelor inițiate și finalizate, numărul clădirilor evaluate și recepționate, precum și alte date statistice relevante privind implementarea procesului de evaluare vizuală rapidă la nivel național.
După cum arată chiar ministerul, aceste date ofera o imagine de ansamblu asupra progresului înregistrat la nivel național în implementarea activitațil de evaluare vizuala rapida a cladirilor.
Conform datelor disponibile în platforma informatică, comunicate în luna iunie de Ministerul Dezvoltării și consultate de Profit.ro, doar 70 de entități, dintre care 62 sunt autorități publice, au inițiat 186 de programe de evaluare vizuală rapidă, în cadrul cărora au fost întocmite 19.157 de fișe de evaluare vizuală rapidă.
Dintre acestea, 96 de programe au fost finalizate, 84 sunt în lucru și 6 recepționate parțial.
Programele finalizate au vizat 3.724 de clădiri pentru care evaluările vizuale rapide au fost recepționate, dintre care aproximativ 2.305 clădiri rezidențiale multifamiliale și unifamiliale, aproximativ 780 de clădiri din sectorul educației, 106 clădiri din sectorul sănătății și 533 de clădiri cu alte funcțiuni.
Informațiile disponibile la nivelul Ministerului Dezvoltării nu permit estimarea gradului de îndeplinire a obligațiilor legale ce revin autorităților.
Cu toate acestea, având în vederea că în România există 103 municipii și 217 orașe, pe lângă cele 2.859 de comune - însumând aproiximativ 13.750 de localități -, reiese că cele 186 de programe EVR inițiate acoperă cu puțin peste jumătate din cele 320 de municipii și orașe, unde se află marea majoritate a clădirilor multietajate care pot avea probleme la cutremur.
Dacă ar fi luate în calcul și comunele, situația realizării Programului de Evaluare Vizuală Rapidă ar putea if calificată drept catastrofală.
În prezent, nu există o evidență națională completă și actualizată a întregului fond construit aflat în proprietatea sau administrarea autorităților publice, care să permită raportarea numărului de clădiri evaluate la numărul total de clădiri ce fac obiectul obligațiilor legale, arată Ministerul Dezvoltării.
În prezent, la nivel național nu există nici un sistem informatic integrat care să centralizeze, în mod complet și unitar, informațiile referitoare la toate clădirile expertizate și încadrate în clase de risc seismic. Potrivit legislației in vigoare, obligațiile privind identificarea, inventarierea, evaluarea și expertizarea clădirilor revin proprietarilor și administratorilor acestora.
Astfel, datele referitoare la stadiul îndeplinirii acestor obligații sunt deținute în principal la nivel local și nu sunt raportate într-o bază de date la nivel național.
Potrivit, însă, jalonuui 107, din cadrul Componentei 5 Valul Renovării din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), va fi realizat Registrul național digital al clădirilor.
Registrul național digital at clădirilor va fi un instrument informatic destinat colectării, analizării și diseminării informațiilor despre clădiri, permițând inclusiv vizualizarea geografică a acestora în cadrul unităților administrativ-teritoriale și analiza fondului construit pe diferite criterii tehnice.
Registrul va include și informații privind expertizele tehnice și încadrarea clădirilor în clase de risc seismic, în măsura în care aceste date sunt disponibile și sunt furnizate de proprietari, administratori sau de alte autorități competente.
Ce prespune în mod oficial Evaluarea vizuală rapidă a clădirilor (EVR), conform autorităților
- Metodologie simplificată de evaluare seismică, fără analiză inginerească de detaliu;
- Informații stabilite minimal, astfel încât inspecția să se poată realiza de pe domeniul public, prin observarea clădirii dinspre exterior, fără a fi necesar accesul inspectorului în imobil, indiferent de forma de proprietate a acestuiacosturi reduse de aplicare/clădire;
- Nu necesită resurse umane și tehnice deosebite;
- Se poate aplica într-un interval scurt de timp;
- Stabilește un nivel (punctaj) de prioritate pentru realizarea investițiilor pentru punerea în siguranță a clădirilor față de acțiunea seismică, considerând caracteristicile de vulnerabilitate seismică ale clădirilor realizate conform sistemului de asigurare a calității în construcții și practicii generale de construcție de la data realizării acestora;
- Obținerea unei imagini de ansamblu cu privire la vulnerabilitatea seismică a fondului construit, pentru a caracteriza tipurile reprezentative de clădiri;
- Permite stabilirea priorității investițiilor pentru punerea în siguranță a clădirilor.
”Prin evaluare vizuală rapidă nu se poate stabili încadrarea clădirilor în clase de risc seismic”, mai arată autoritățile.
Primăria Capitalei, după cum a relatat Profit.ro, a lansat un Program municipal de Evaluare Vizuală Rapidă (EVR), care se desfășoară în perioada iunie - noiembrie și urmărește să identifice clădirile cu posibile vulnerabilități structurale, în nevoie de intervenție pentru reducerea riscului seismic.
Inspectorii de pe teren nu vor intra însă în apartamente, iar Primăria arată că procesul nu presupune încadrarea în clase de risc seismic.
Fostul primar general, actualul președinte Nicușor Dan, avertiza însă că lista de clădiri cu risc seismic va crește de 2-3 ori în urma acestui proces, care a tot fost amânat
Autoritățile locale arată că este vorba de ”Un proces non-invaziv de colectare de date asupra situației imobilelor de locuințe din București”, iar ”Scopul este de a stabili, ulterior, prioritățile de intervenție pentru reducerea riscului seismic”.
De asemenea, se menționează că ”Echipe autorizate de Primăria Muncipiului București identifică posibile vulnerabilități structurale ale clădirilor”.
Pentru a preveni îngrijorările locatarilor din imobilele notificate, pe afișul Primăriei Generale mai este specificat:
- FĂRĂ ACCES în locuințe, doar în spații comune și exterioare;
- NU se stabilește încadrarea în clase de risc seismic!
Notificările pot fi observate pe unele din arterele și zonele centrale ale Capitalei, unde se află cele mai multe clădiri cu risc seismic ridicat.
Fostul primar general al Capitalei, actualul președinte Nicușor Dan, afirma în martie 2023 că Primăria nu are nici măcar o evidență a clădirilor care au nevoie de consolidare, dar menționa proiectul de nivelul Ministerului Dezvoltării prin care se poate face inspecția preliminară a clădirilor.
Mai mult, în ciuda mesajelor actuale de liniștire a proprietarilor de imobile, tot în calitate de primar general al Capitalei, Nicușor Dan estima, în aprilie 2024, că lista de clădiri cu risc seismic va crește de 2-3 ori în urma evaluării preliminare, care trebuia finalizată în 2025.
”Ce a spus ministerul foarte bine? A spus, în loc să ne apucăm să expertizăm cumva haotic, pentru toate clădirile care au o anumită vechime și o anumită înălțime, sunt cam 8.000 în București, facem așa-numita evaluare preliminară, care durează o zi. Practic, sunt un inginer și cu un asistent care într-o zi fac o evaluare preliminară, care nu este expertiză.
Ne-am dat cu toții termen finalul lui 2025, pentru ca toate aceste clădiri, 8.000 în București, care au o anumită vechime și o anumită înălțime, este și un punctaj în acea metodologie, să fie clasate să vedem care este nevoia de intervenție (…). Nu pot eu să fac o estimare, dar față de lista de clădiri cu risc seismic pe care o avem acum mă aștept să crească de două-trei ori”, a ” declara Nicușor Dan.
După cum a relatat Profit.ro, noul edil-șef al Capitalei, Ciprian Ciucu vrea să pună ipotecă pe unele locuințe care vor fi consolidate seismic de la buget, având în vedere că primăria ar avea cheltuieli neeligibile în programul de stat de peste 850 milioane lei, iar primarul vrea să recupereze banii chiar de la proprietari.
