Sunt vizate clădirile situate în Zonele Construite Protejate (ZCP), indiferent de regimul de proprietate.
În interiorul acestora vor fi delimitate și aprobate Zonele de Acțiune Prioritară (ZAP), precum și ordinea de intervenție.
Proprietarii vor avea obligația de a realiza lucrări de intervenție și protejare atunci când clădirile prezintă degradări și disfuncționalități care pot pune în pericol viața, integritatea fizică, sănătatea sau siguranța populației.
De asemenea, sunt necesare lucrări de intervenție atunci când clădirea afectează calitatea mediului, imaginea urbană și cadrul construit, deteriorează spațiile publice sau contribuie la degradarea valorii arhitecturale și ambientale a zonei, conform actului redactat la nivelul Primăriei Capitalei.
Comisia de coordonare și avizare a programului va analiza, prioritiza și propune Programul multianual de intervenție, listele de inventariere a clădirilor, va stabili zonele de acțiune prioritară și regulamentele de intervenție. Acestea vor fi avizate de Comisia Tehnică de Amenajarea a Teritoriului și Urbanism a Municipiului București, arată Agerpres.
De asemenea, Comisia de coordonare și avizare a programului va analiza și aproba lista clădirilor ai căror proprietari urmează să fie notificați.
Comisia va avea în componență trei membri titulari cu drept de vot, doi consultanți și trei înlocuitori, fiind numită prin dispoziția primarului general. În comisie vor fi reprezentate: Direcția Generală de Urbanism, Poliția Locală, Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Ordinul Arhitecților București, Direcția pentru Cultură.
În cadrul ședințelor vor fi analizate referatele de oportunitate întocmite de Compartimentul Monumente și Fațade din cadrul AMCCRS.
Proprietarii care își exprimă acordul pentru realizarea lucrărilor de intervenție și pentru participarea la finanțarea acestora pot solicita Municipiului București cofinanțarea unei cote-părți, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație.
Lucrările de mici intervenții în anvelopa clădirii, care nu modifică structura și aspectul arhitectural, nu vor necesita autorizație de construire. În astfel de situații, un arhitect cu drept de semnătură, respectiv specialist atestat de Ministerul Culturii în cazul monumentelor istorice, va întocmi documentația tehnică necesară pentru obținerea avizului tehnic prealabil al arhitectului-șef.
În cazul proprietarilor care fac dovada că realizează venituri lunare pe membru de familie sub salariul mediu net și se află în imposibilitatea de a asigura sumele ce le revin, Municipiul București poate prelua cheltuielile aferente lucrărilor de intervenție corespunzătoare cotei proprietarului, ca măsură de protecție socială. Analiza se va face pe baza anchetei sociale.
Pentru proprietarii care sunt în imposibilitate de a asigura sumele ce le revin pe durata execuției lucrărilor, Municipiul București poate prelua cheltuielile, cu recuperarea integrală a sumei prin aplicarea taxei pentru creșterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor. Taxa respectivă este aplicată și urmărită de organul fiscal local și se instituie pe o perioadă de maximum cinci ani. Sumele colectate se vor vira către sectoare.
În situația proprietarilor care refuză executarea lucrărilor de intervenție notificate, Municipiul București preia executarea lucrărilor de intervenție în numele și pe cheltuiala proprietarilor și constituie dreptul de creanță și recuperare a cheltuielilor până la data recepției finale a lucrărilor.
În cazul în care proprietarii notificați nu își îndeplinesc obligațiile ce le revin sau realizează necorespunzător lucrările de reabilitare, la expirarea termenului de 12 luni, organele cu atribuții de control vor consemna situația în procesul-verbal de constatare.
Proprietarii notificați care nu contractează proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție vor fi sancționați cu amendă de la 5.000 de lei la 8.000 de lei. Amenda va fi aplicată de Poliția Locală a Municipiului București.
Proprietarii de clădiri notificați care nu organizează recepția la terminarea lucrărilor, precum și recepția finală la sfârșitul perioadei de garanție de cinci ani și nu completează cartea tehnică a construcției cu documentele aferente intervenției sunt sancționați cu amendă de la 2.000 la 5.000 de lei, mai reiese din proiect.
Mai mult, primarii ar urma să aplice amenzi de până la 20.000 lei proprietarilor care nu încep în 2 ani procedurile de consolidare, relevă actul analizat de Profit.ro.
Inițiativa vine în contextul în care deciziile Guvernului Bolojan de a majora baza impozabilă pentru locuințe și de a elimina unele reduceri de impozite au condus anul acesta la o creștere de 1,8-3 ori (o majorare între 80% și 200%) a impozitelor pe case și apartamente.
Inițiatorul și susținătorii proiectului din Parlament arată acum că: ”În forma actuală, legea creează obligații în sarcina autorităților locale care implică expertizarea tehnică a clădirilor, proiectarea lucrărilor, finanțarea consolidării, gestionarea procesului tehnologic. Aceste obligații presupun alocări bugetare considerabile, însă legea nu instituie un mecanism sustenabil de finanțare, ceea ce detemină imposibilitatea reală de implementare”.
Susținătorii proiectului mai subliniază că statul nu poate transfera atribuții autorităților locale fără asigurarea resurselor financiare corespunzătoare, iar actualul cadru legislativ generează o discrepanță între obligațiile impuse și capacitatea reală de executare.
Ce prevede legea acum
De la 1 ianuarie 2025, primarii erau obligația să dispună începerea evaluării vizuale rapide, pentru clădirile clădiri multietajate cu destinație principală de locuință - sursa de finanțare pentru această evaluare vizuală este bugetul local. Evaluarea vizuală rapidă va fi finalizată până la data de 1 iunie 2026.
După această dată, proprietarii locuințelor încadrate în clasa de risc sesimic I (RsI) vor avea obligația realizării proiectării lucrărilor de intervenții în termen de 2 ani de la data primirii notificării încadrării în clasa de risc seismic RsI și de începereva execuției lucrărilor de intervenții în termen de 2 ani de la data recepției proiectului tehnic de execuție.
Guvernul finanțează de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării, programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, care cuprinde și subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile cu destinația principală de locuință.
Legea prevede acum că autoritățile administrației publice locale pot finanța din bugetele locale prin programe multianuale proprii, expertizarea, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru clădirile încadrate în clasa de risc seismic RsI și RsII, pentru toate clădirile care întrunesc criteriile prevăzute de Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat și pentru care nu se accesează fondurile alocate prin program.
Cu alte cuvinte, rămâne la latitudinea primăriilor, în funcție de resursele proprii, să finanțeze consolidarea altor locuințe neincluse în Programul național, fără a exista o obligație legală în acest sens.
Legislația și normele metodologice aferente includ și cheltuieilile eligibile incluse în program, astfel că efectuarea unor cheltuieli neeligibile, așa cum le invocă primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, țin în totatlitate de decizia și competența autorității lolcale.
Acum, deputații PSD consideră că ”această situatie contravine principiului fundamental al dreptului civil potrivit căruia riscurile și obligațiile aferente bunului revin titularului dreptului de proprietate”.
Inițiatorii sunt de părere că legislația le permite proprietarilor să se complacă într-o ”conduită pasivă” cu privire la consolidarea propriilor imobile.
”Actualul cadru legislativ generează o discrepanță între obligașiile impuse și capacitatea reală de executare, afectand eficienta politicilor publice in domeniul reducerii riscului seismic. Actuala reglementare creează în practica o conduită pasivă a proprietarilor, fundamentată pe percepția ca responsabilitatea consolidarii clădirilor aparține autorităților locale”, consideră autorii proiectului.
Potrivit acestora, ”numeroase” primării au adoptat în ultimii ani măsuri menite să încurajeze sau determine proprietarii să reabiliteze sau consolideze imobilele, precum facilităț fiscale sau majorarea impozitului pe clădiri neîngrijite ori degradate, inclusiv până la nivelul maxim permis de legislația fiscală, respectiv majorarea cu până la 500% a impozitului pe proprietate.
Cu toate acestea, rezultatele acestor măsuri au fost limitate, susțin inițiatorii proiectului, care trag concluzia că ”transferarea în sarcina autorităților administrației publice locale a unor obligații privind consolidarea clădirilor aflate în proprietate privataănu reprezintă o soluție realistă și nici eficientă”.
Potrivit proiectului, soluția ar fi eliminerea oricărei responsabilități din partea primăriilor și ”consacrarea explicită a responsabilității proprietarilor de a realiza lucrările de expertizare, proiectare și consolidare a clădirilor, în considerarea dreptului de proprietate asupra imobilelor respective” - care există, deja, în legislația în vigoare.
Proiectul se concentrează, priun urmare, pe absolvirea legală a primăriilor de responsabiltăți privind consolidarea imobilelor de locuințe și responsabilizarea exclusiv a proprietarilor, cu introducerea de amenzi cuantificabile.
Prevederile proiectului
Responsabilitatea proprietarilor
(1) Responsabilitatea privind expertizarea tehnică, proiectarea și executarea lucrărilor de consolidare structurală a clădirilor aparține proprietarilor imobilelor.
(2) Proprietarii cladirilor au obligația de a lua toate măsurile necesare pentru menținerea acestora în stare tehnică corespunzătoare și pentru reducerea riscului seismic.
(3) Autoritățile administrației publice locale exercită exclusiv atribuții de informare, coordonare administrativă și monitorizare a aplicării prevederilor prezentei legi.
(4) Autoritățile administratiei publice locale nu pot fi obligate la finanțarea sau executarea lucrărilor de consolidare pentru clădirile aflate în proprietate privată.
(5) Intervențiile asupra cladirilor aflate in proprietate privată se realizeaza exclusiv de către proprietari, în condițiile legii.
- Autoritățile administratiei publice locale nu răspund juridic pentru neexecutarea lucrărilor de consolidare a clădirilor aflate în proprietate privată în situatia în care proprietarii nu își indeplinesc obligațiile stabilite prin prezenta lege.
Proprietarii clădirilor încadrate în clase de risc seismic au obligația de a iniția procedura de expertizare tehnică și, după caz, de proiectare și executare a lucrărilor de consolidare structurală în termen de 24 de luni de la data incadrării imobilului într-o clasă de risc seismic.
Neîndeplinirea de către proprietarii clădirilor încadrate în clase de risc seismic a acestor obligații va constitui contravenție și se va sancționa cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei.
