Au fost excluse din calcul locurile temporare de muncă necesare pentru construirea centrelor de date.
Printre job-urile apărute se numără poziții noi, precum șef de inteligență artificială și inginer de inteligență artificială, arată WSJ.
Este astfel relatat că AI ridică mari temeri cu privire la pierderile de locuri de muncă, dar generează și apariția unor noi locuri de muncă în domeniul ingineriei și formării.
În același timp se afirmă că, în următorii doi-trei ani, 50% până la 55% din locurile de muncă din SUA vor fi remodelate de inteligența artificială. Pentru mulți angajați, aceasta va însemna că își vor păstra același rol sau unul similar, dar se vor confrunta cu așteptări radical noi cu privire la modul în care lucrează și la ceea ce produc.
Pentru liderii companiilor, va fi nevoie de o viziune clară asupra modului în care este gestionată transformarea, inclusiv o abordare strategică, la scară largă, a perfecționării și recalificării profesionale, precum și a restructurarii carierelor.
Inteligența artificială devine un factor disruptiv major pentru piața muncii globală.
Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional, a declarat într-un interviu acordat CNBC că AI reprezintă ”un factor major pentru creștere economică”, cu potențialul de a ridica PIB-ul global cu până la 0,8% anual în următorii ani.
”Vedem un potențial de creștere de până la 0,8%, dar lovește piața muncii ca un tsunami, iar majoritatea țărilor și companiilor nu sunt pregătite”, a spus Georgieva. Ea a subliniat că marile economii trebuie să accelereze programele de formare profesională pentru a crea competențele necesare într-o piață a muncii deja schimbată de AI.
Datele firmei de consultanță Challenger, Gray & Christmas arată că în 2025 aproape 55.000 de concedieri în SUA au fost asociate implementării AI, companii precum Amazon, Salesforce, Accenture și Lufthansa invocând automatizarea în restructurările interne. În paralel, temerile angajaților privind pierderea locului de muncă din cauza AI au crescut de la 28% în 2024 la 40% în 2026, potrivit unui sondaj Mercer pe 12.000 de respondenți.
Mercer avertizează că 62% dintre angajați cred că liderii subestimează impactul emoțional al AI, în timp ce Deutsche Bank anticipează o escaladare a litigiilor legate de confidențialitate, drepturi de autor și folosirea unor chatboturi care pot afecta utilizatorii vulnerabili.
Un studiu Stanford confirmă efecte inegale: rolurile entry-level expuse AI au suferit un declin de 16% în angajări, în timp ce pozițiile pentru angajații experimentați rămân stabile.
Liderii din industrie susțin însă că impactul real al AI este adesea exagerat. Sander van’t Noordende, CEO-ul Randstad, a declarat că multe concedieri atribuite AI reflectă, de fapt, incertitudini economice mai largi: ”Este prea devreme să legăm direct aceste restructurări de AI.”
Totuși, presiunea investitorilor crește. Potrivit Mercer, 97% dintre investitori penalizează companiile care nu își instruiesc angajații în domeniul AI, iar trei sferturi sunt mai dispuse să investească în firme care integrează programe solide de formare tehnologică.
Ravin Jesuthasan, expert în viitorul muncii, spune că paradigma investițiilor s-a schimbat: ”Investitorii vor să vadă cum combină companiile oamenii și AI. Vor investi sau dezinvesti activ în funcție de aceste strategii.”
În timp ce AI accelerează creșterea economică și productivitatea, presiunea asupra pieței muncii, a corporațiilor și a guvernelor se intensifică, iar 2026 se conturează drept un an critic pentru adaptare și regândirea strategiilor de lucru la nivel global.
