Peste 60 de țări au semnat, la Hanoi, primul Tratat ONU împotriva criminalității cibernetice, în pofida opoziției unui grup improbabil de întreprinderi tehnologice și de organizații de apărarea drepturilor, care-și exprimă îngrijorarea față de o supraveghere a statului sporită, relatează AFP, preluată de News.ro.
Acest nou cadru juridic internațional vizează să consolideze cooperarea internțională în lupta împotriva criminalității cibernetice - de la pornografie infantilă la escrocherii și spălare de bani. El urmează să intre în vigoare după ce este ratificat de fiecare dintre statele semnatare.
Secretarul general al ONU Antonio Guterres a salutat această ”etapă importantă”, adăugând că este ”doar începutul”. ”Zilnic, escrocherii sofisticate distrug familii, fură migranți și sifonează miliarde de dolari din economia noastră. Avem nevoie de un răspuns mondial puternic și conectat”, a declarat el în ceremonia acstei semnări, în capitala vietnameză.
Convenția ONU împotriva criminalității cibernetice a fost propusă pentru prima oară de către Rusia, în 2017, și a fost aprobată prin consens anul trecut, după negocieri îndelungate. Potrivit criticilor acesteia, câmpul ei prea larg poate conduce la abuzuri de putere și poate permite reprimarea opozanților unui guvern în afara frontierelor țării respective.
”Numeroase îngrijorări au fost exprimate în timpul negocierilor cu privire la faptul că acest lucru poate conduce la constrângerea întreprinderilor să împărtășească date”, a declarat fondatoarea grupului de reflecție Tech Global Institute, Sabhanaz Rashid Diya.
”Este aproape o marcă de fabrică a unor practici problematice ale unor țări autoritariste, folosite împotriva jurnaliștilor”, a declarat aceasta. Vietnamul anunța săptămâna aceasta că aproximativ 60 de țări și-au manifestat intenția de a semna primul tratat.
Industria escrocheriilor online a explodat în Asia de Sud-est în ultimii ani, iar mii de persoane sunt implicate în această activitate criminală care se soldează cu victime în întreaga lume, cu un prejudiciu de câteva miliarde de dolari pe an.
Sabhanaz Rashid Diya consideră că ”inclusiv statele democratice au nevoie să aibă un anumit grad de acces la date pe care nu-l pot avea prin mecanisme existente în prezent”. Țările democratice ar trebui să considere Convenția ONU ca pe ”un document de compromis”, deoarece el conține câteva clauze de protecția a drepturilor omului, consideră ea.
Însă aproximativ zece ONG-uri - de apărarea drepturiloor omului - au denunțat garanții ”slabe”. Tratatul ”creează un dispozitiv legal care permite supravegherea, păstrarea și schimbul de informații” între țări, denunță ele. Grupuri din domeniul tehnologiei și-au exprimat, la rândul lor, unele temeri.
Delegația la negocieri care a repreentat peste 160 de întreprinderi - inclusiv Meta, Dell și grupul indian Infosys - boicotează ceremonia de semnare a tratatului, a anunțat șeful acesteia, Nick Ashton-Hart. Grupurile tech au avertizat împotriva unei utilizări în vederea incriminării penale a cercetătorilor în domeniul securității cibernetice și ”autorizării statelor să coopereze în vederea reprimării a aproape orice delict doresc”.
