Președintele Iohannis a sesizat miercuri Curtea Constituțională cu privire la proiectul de lege prin care demiterea și numirea conducerii ANCOM vor fi realizate de Parlament, șeful statului fiind eliminat din procedură. Șeful statului solicitase reexaminarea legii, iar acum reclamă la Curtea Constituțională că Parlamentul a adus alte modificări proiectului decât cele solicitate la reexaminare.
Guvernul Grindeanu a modificat, pe 27 aprilie 2017, prin ordonanță de urgență, Legea de funcționare a ANCOM, stabilind atunci că președintele și vicepreședinții acestei instituții vor fi numiți de plenul reunit al Parlamentului, la propunerea Guvernului.
Înainte de aprobarea acestei ordonanțe, conducerea ANCOM era numită de președintele României, la propunerea Guvernului.
Administrația Prezidențială a criticat atunci schimbarea modalității de numire a conducerii ANCOM, pe care a văzut-o ca pe o amputare a atribuțiilor președintelui României, calificând această procedură drept una netransparentă, care transmite un semnal îngrijorător.
Din luna octombrie 2017, președinte al ANCOM este chiar fostul premier Sorin Grindeanu.
Legea de adoptare a ordonanței a fost trimisă înapoi spre reexaminare Parlamentului de către președintele Iohannis chiar la începutul lunii mai.
Șeful statului a reclamat, pe lângă eliminarea sa din procedura de numire, faptul că demiterea conducerii ANCOM prin respingerea raportului anual are ca efect subminarea independenţei funcţionale a acestei autorităţi, întrucât se instituie o modalitate de demitere a conducerii prin votul unei majorităţi parlamentare, prin natura ei politică.
Deputații sunt primii care s-au grăbit să reanalizeze legea și au decis prin vot să elimine din legislație această prevedere de demitere automată a conducerii ANCOM prin respingerea raportului de activitate al instituției.
Fără raportul de activitate respins, demiterea conducerii ANCOM va fi în continuare posibilă pe baza unui raport al comisiilor parlamentare de specialitate, prin votul majorității parlamentarilor.
Senatorii s-au arătat și ei grăbiți și au votat fără alte modificări proiectul stabilit în Camera Deputaților, respingând în schimb un amendament al PNL prin care se reinstituia rolul președintelui în numirea șefului Autorității.
Acum, în sesizarea de neconstituționalitate, președintele arată că, după reexaminare, Parlamentul a decis că numirea conducerii ANCOM se face cu votul majorității deputaților și senatorilor. Așadar, potrivit acestor noi prevederi, majoritatea necesară pentru numirea conducerii acestei autorități devine una absolută, față de forma precedentă, potrivit căreia majoritatea stabilită în acest scop era una simplă – majoritatea deputaților și senatorilor prezenți.
”Deși una dintre solicitările Președintelui României, din cererea de reexaminare privește chiar art. 11 alin. (1), aceasta avea însă un cu totul alt obiect, vizând problematica eliminării din cadrul procedurii de numire a conducerii ANCOM a implicării întregii puteri executive (atât a Guvernului, cât și a Președintelui României). Or, în urma reexaminării modificarea Parlamentul a intervenit într-o cu totul altă problematică din conținutul art. 11 alin. (1), respectiv cea a majorității necesare numirii conducerii ANCOM”, arată președintele în sesizare.
Șeful statului reclamă și faptul că prevederea privind numirea sau demiterea conducerii ANCOM ar trebui realizată cu majoritate simplă, în timp ce legea adoptată prevede votul majorității deputaților și senatorilor.
O altă problemă reclamată de președinte este faptul că procedura de demitere din funcție a președintelui și vicepreședintelui ANCOM este contrară dispozițiilor din Constituție, întrucât din lege nu rezultă dacă și conform cărei proceduri persoana care se consideră vătămată prin actul de demitere din funcție se poate adresa unei instanțe de judecată.
Conform legislației actuale, durata mandatului președintelui și al vicepreședinților ANCOM este de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii pe aceeași perioadă o singură dată. Mandatul președintelui și al vicepreședinților ANCOM încetează doar în următoarele situații:
a) în situația imposibilității de a-și îndeplini mandatul mai mult de 120 de zile calendaristice consecutive dintr-un interval de 140 de zile;
b) în caz de condamnare penală prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru care nu a intervenit reabilitarea;
c) în caz de nerespectare a termenului de 3 luni pentru ieșirea din starea de incompatibilitate reglementat la alin. (8);
d) prin demisie;
e) prin deces;
f) la expirarea sa.
Dacă, în urma sesizării, Curtea Constituțională va respinge obiecțiile președintelui, acesta va fi obligat să promulge proiectul de lege.
