Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat, luni, că analizează posibilitatea de a face recurs în interesul legii privind prescripția răspunderii penale în dosarul Microsoft, în care șapte foști miniștri au scăpad de răspunderea penală după ce faptele s-au prescris.
"Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție efectuează o analiză jurisprudențială și doctrinară asupra îndeplinirii condițiilor legale de promovare a unui recurs în interesul legii privind instituția prescripției răspunderii penale", a anunțat Parchetul General, în legătură cu dosarul Microsoft, scrie News.ro.
Recursul în interesul legii este calea procedurală prin intermediul căreia procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului Justiției, precum și colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești. Deciziile prin care se soluționează sesizările se pronunță de Secțiile Unite ale înaltei Curți de Casație și Justiție și se publică în Monitorul Oficial al României. "Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Dezlegarea dată problemelor judecate este obligatorie pentru instanțe".
DNA a anunțat, joi, că în dosarul Microsoft s-a dispus clasarea clauzei față de șapte foști miniștri - Daniel Funeriu, Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu, Dan Nica, Silvia Țicău, Mihai Tănăsescu și Șerban Mihăilescu. În cazul lui Funeriu cauza a fost clasată pentru că fapta nu există, iar în celelalte șase cazuri a intervenit prescripția.
De asemenea, DNA a anunțat că referitor la ”împrejurarea că față de unele fapte s-a dispus efectuarea urmăririi penale in personam după împlinirea termenului de prescripție, dar și cu privire la alte aspecte legate de modul de efectuare/neefectuare a unor acte, la data de 17 iulie 2017, procurorul șef al DNA a solicitat Inspecției Judiciare să facă verificări sub aspectul respectării normelor de procedură penală de către procurorul de caz care a instrumentat inițial această cauză (Mihaiela Moraru Iorga -n.r.), pentru a se stabili dacă au fost sau nu săvârșite abateri disciplinare”.
Procurorul șef DNA, Laura Codruța Kovesi, a avut vineri o primă reacție în scandalul declanșat de dosarul Microsoft, ea spunând, la Digi 24, că DNA a cerut aviz de urmărire penală pentru miniștri în dosarul Microsoft pentru că procurorul de caz a considerat că termenul de prescripție se calculează de la data efectuăriii ultimelor plăți și el nu era împlinit, iar practica judiciară era contradictorie, a intervenit un nou Cod Penal în 2014 și discuția despre legea penală mai favorabilă. Kovesi a precizat că modul în care se calculează termenul de prescripție a unui dosar este strict responsabilitatea procurorului de caz, respectiv Mihaiela Iorga, și că atunci când a constatat situația a sesizat Inspecția Judiciară, ea neavând alte pârghii în astfel de situații.
Kovesi a spus că nu are niciun motiv să demisioneze și a explicat cum s-a ajuns la prescrierea faptelor în dosarul Microsoft.
Ea a spus că DNA și procurorului de caz li se poate imputa în această situație că pentru o parte dintre miniștri, deși au primit un aviz de urmărire penală, a început urmărirea penală la câteva zile după ce faptele s-au prescris.
"Este adevărat că în acest dosar DNA are o culpă prin faptul că un anumit procuror a început urmărirea penală pe fapte care au fost prescrise și, la fel ca în toate situațiile în care procurorii au încălcat legea, au făcut vicii de procedură, am aplicat condițiile legale. Sunt procurori în DNA care au comis fapte penale și care au fost investigați, au fost procurori care au comis abateri disciplinare și am sesizat Inspecția Judiciară. Și în acest caz, în momentul în care am constatat că un procuror a greșit, am sesizat IJ. Eu alte pârghii legale în astfel de situații nu am la îndemână", a afirmat Kovesi.
Ea a precizat că modul în care se calculează termenul de prescripție a unui dosar este strict responsabilitatea procurorului de caz. "Nu o suspectez (pe procurorul Mihaiela Iorga - n.r.) de rea-credință și nu pot să fac niciun fel de apreciere la adresa acesteia până când nu am rezultatele Inspecției Judiciare", a declarat procurorul șef al DNA.
Kovesi a mai spus că în cele patru dosare Microsoft au fost dispuse măsuri asigurătorii până la concurența întregului prejudiciu - 62,5 milioane de euro și 22 de milioane de dolari. "În momentul în care se vor fi finaliza dosarele în instanță, vom vedea dacă va fi recuperat acest prejudiciu. Deci, nu este adevărat că tot prejudiciul rămâne nerecuperat pentru că s-a dispus această soluție", a mai susținut Kovesi.
Procurorul Mihaiela Moraru Iorga a declarat, vineri seară, la B1 TV, că regretă că nu s-a retras mai devreme din acest dosar, întrucât ar fi existat constrângeri pe care nu le poate dovedi și că, probabil, cea mai simplă explicație pentru eșecul acestuia a fost învinovățirea sa.
