O lege din Germania care le cere companiilor de social media, precum Facebook și Twitter, să elimine în scurt timp discursul instigator la ură care apare pe platformele lor de socializare va fi revizuită, după ce a generat critici potrivit cărora din cauza acesteia este blocat prea mult conținut online, scrie Reuters.
Legea, care a intrat în vigoare pe 1 ianuarie, este cel mai ambițios efort făcut de un stat democrat occidental de a controla conținutul publicat pe platformele de socializare. Această lege are ca obiectiv asigurarea respectării restricțiilor Germaniei în ceea ce privește discursul instigator la ură, inclusiv la ideologia pronazistă, scrie News.ro.
Această lege prevede că platformele de socializare sunt obligate să elimine conținutul interzis în termen de 24 de ore de la publicarea acestuia, în caz contrar riscând să primească amenzi de până la 50 de milioane de dolari.
Modul de aplicare al acestei legi, numite pe scurt „NetzDG”, și efectele pe care le are sunt supravegheate de alte țări care iau în considerare adoptarea unor măsuri similare.
Politicieni germani au spus pentru Reuters că doresc să aducă un amendament la această lege prin care să le permită utilizatorilor să își recapete conținutul online care a fost eliminat, în cazul în care această eliminare a fost făcută pe nedrept.
În plus, legiuitorii fac presiuni asupra companiilor de social media să înființeze o organizație independentă care să analizeze și să răspundă la reclamațiile cu privire la conținutul ofensator formulate de public.
Propunerea de amendare a legii vine după ce mai multe voci critice, între care cele ale unor militanți pentru libertatea de exprimare și ale membrilor Asociației Jurnaliștilor Germani, au spus că această lege face ca firmele să blocheze mai mult conținut decât este necesar, din prudență.
Facebook a transmis că are 1.200 de persoane în Germania care lucrează la analizarea mesajelor publicate pe platforma de socializare, din 14.000 de persoane responsabile la nivel mondial în privința conținutului și securătiții conturilor. Compania a precizat că „nu urmărește o strategie pentru a elimina mai mult conținut decât este necesar”.
„Oamenii cred că eliminarea conținutului ilegal este ușoară, dar nu este adevărat. Facebook analizează cu atenție fiecare plângere NetzDG și cu expertiză legală, unde este nevoie. Atunci când ne consultăm cu experții noștri legali, le urmăm judecata, astfel încât să ne îndeplinim obligațiile impuse de această lege”, a spus Richard Allan pentru politici publice în EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa) la Facebook.
Twitter a refuzat să comenteze cu privire la modul în care implementează această lege, în timp ce YouTube a transmis că va continua să investească masiv în resursa umană și tehnologia necesară pentru a respecta NetzDG.
Biroul Federal pentru Justiție, responsabil cu administrarea noii legi, a transmis că a primit, în ianuarie și februarie, 205 de reclamații online despre site-uri care eșuează în a elimina conținut ofensator, mult mai puține decât era așteptat. Oficialii au prezis că vor primi 25.000 de reclamații pe an.
Între alte țări care plănuiesc să adopte măsuri similare se numără Franța, care vrea să blocheze „știrile false”, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, care dorește să pună capăt hărțuirii politicienilor în mediul online, și Japonia, care vrea să restricționeze mesajele suicidale.
