Inteligența artificială (AI) nu numai că generează îngrijorări în ceea ce privește locurile de muncă și drepturile omului, dar riscă să aibă și un impact uriaș asupra mediului înconjurător, informează ANSA.
Experții din acest domeniu estimează că cererea de AI va duce la o creștere a extracției de apă subterană sau de suprafață ce va fi cuprinsă între 4,2 miliarde și 6,6 miliarde de metri cubi până în 2027, arată Agerpres.
Aceasta reprezintă aproximativ jumătate din cantitatea consumată de Regatul Unit în fiecare an.
În plus, dezvoltarea explozivă a inteligenței artificiale generative ar putea crește și mai mult cererea de energie și de apă.
Problema constă în așa-numitele modele lingvistice mari, care se află în centrul noii tehnologii AI și care sunt capabile să proceseze cantități mari de date textuale, numerice și de altă natură.
Pentru a funcționa, aceste modele necesită cantități uriașe de putere de calcul și folosirea unor ferme de servere care utilizează apă răcită, din care o parte poate fi refolosită, pentru a răci echipamentele prin absorbția căldurii din aer.
Financial Times a raportat că, în 2022, utilizarea tot mai mare a centrelor de date a dus la o creștere a consumului de apă cu 34% pentru Microsoft, cu 22% pentru Google și cu 3% pentru Meta.
În total, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, centrele de date, de criptomonede și de inteligență artificială au reprezentat aproape două procente din cererea globală de energie electrică în 2022.
Această cifră s-ar putea dubla până în 2026, ajungând aproape la consumul de energie electrică al Japoniei.
Sam Altman, părintele ChatGPT, a tras un semnal de alarmă în cadrul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, afirmând că este nevoie de o descoperire majoră în domeniul energiei pentru a alimenta viitoarea inteligență artificială.
CEO-ul OpenAI a mai spus, totuși, că această descoperire ar trebui să fie alimentată din surse de energie prietenoase cu clima, cum ar fi fuziunea nucleară sau o energie solară mai ieftină.
