Donald Trump nu poate reveni pe rețeaua de socializare Facebook, a stabilit, într-o decizie foarte așteptată, Consiliul de Supraveghere a gigantului american, însărcinat să soluționeze conflictele cele mai sensibile.
Platforma i-a suspendat conturile personale fostului președinte în urmă cu patru luni, la o zi după ce susținători ai lui Trump au luat cu asalt Capitoliul, scrie News.ro.
Trump avea atunci 35 de milioane de abonați pe Facebook și 24 de milioane de abonați pe Instagram.
Într-o înregistrare video postată pe rețeaua de socializare, Donald Trump își exprima atunci susținerea față de insurgenți.
Acest îndemn explicit la violență a încălcat regulile interne ale rețelei de socializare, motiva Facebook.
”Apreciem că riscul de a permite președintelui să continue să ne folosească serviciile în această perioadă (de tranziție) sunt pur și simplu prea importante”, scria atunci Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, pe blog.
Această ”interzicere” până la noi ordine a fost epilogul unei serii de avertismente cu privire la mesaje postate de către Donald Trump, considerate problematice - între altele dezinformări cu privire la procesul electoral, utilizarea unui simbol nazist, declarații pline de ură - pe care platforma le-a menținut.
Conducerea Facebook aprecia atunci că în pofida faptului că președintele îi încălca regulile, comentariile acestuia era necesar să rămână disponibile, pentru ca publicul să-și poată face o opinie cu privire la declarațiile politice ale acestuia.
Această poziție a fost foarte criticată, atât în străinătate, cât și în țară.
În afară de susținătorii lui Trump, care denunțau o cenzură, decizia Facebook a provocat o emoție în rândul politicienilor din toate taberele și în rândul unor asociații de apărarea libertăților, din cauza puterii conferite unei întreprinderi private de a suprima contul unui șef de stat, fără vreun proces.
În Europa, cancelarul german Angela Merkel și-a exprimat atunci nemulțimirea față de această decizie.
”Multe persoane nu sunt împăcate cu ideea ca întreprinderi tech să abă puterea de a interzice șefi de stat. Mulți argumentează că o întreprindere privată ca Facebook nu ar trebui să ia singură asemenea decizii. Noi suntem de acord cu această constatare”, declara Nick Clegg, însărcinat cu afaceri publice la Facebook.
La sfârșitul lui ianuarie, Facebook a decis să încredințeze Consiliului său de Supraveghere grija de a tranșa definitiv în acest caz.
Această ”curte supremă”, însărcinată să se pronunțe cu privire la decizii referitoare la moderare mai complexe ale rețelei de socializare, este finanțată de Facebook - cu 130 de milioane de dolari -, însă 20 dintre cei 40 de membri ai acesteia - jurnaliști, experți în tehnologie, magistrați, cercetători, ONG-uri - sunt independenți față de societate.
În contextul importanței deciziei și după ce a primit 9.000 de mesaje, Consiliul de Supraveghere și-a dat timp pentru a reflecta.
Donald Trump a trimis, la rândul său, o declarație a unor utilizatori care contestă prima decizie a Facebook.
Dincolo de speța Trump, decizia Consiliului oferă recomandări mai generale cu privire la modul în care platforma să abordeze mesaje ale unor șefi de stat care încalcă regulile rețelei de socializare.
Felul în care președinții brazilian Jair Bolsonaro, filipinez Rodrigo Duterte sau liderul suprem iranian Ali Khamenei folosesc platforma ridică de asemenea probleme.
Alte rețele de socializare au luat măsuri asemănătoare cu privire la Trump, după atacul de la Capitoliu, soldat cu cinci morți.
Twitter i-a suspendat în mod irevocabil contul - cu 89 de milioane de abonați - subliniind că acest lucru reprezintă un ”precedent periculos”.
”Faptul de a interzice un cont are consecințe reale și importante”, sublinia fondatorul Twitter Jack Dorsey într-o serie de tweeturi, după decizie.
YouTube, platforma video a Google, a anunțat că așteaptă ca ”riscul violenței să scadă” înainte de a-l autoriza pe fostul președinte să publice din nou videoclipuri în rețeaua sa.
