Microcipurile occidentale folosite pentru alimentarea smartphone-urilor și laptopurilor continuă să intre în Rusia și să alimenteze arsenalul său militar, arată o nouă analiză, transmite CNBC.
Datele comerciale și documentele analizate de CNBC arată că Moscova se aprovizionează cu un număr crescut de semiconductori și alte tehnologii occidentale avansate, prin țări intermediare precum China, scrie News.ro.
În 2022, Rusia a importat tehnologii semiconductoare în valoare de 2,5 miliarde de dolari, în creștere față de 1,8 miliarde de dolari în 2021.
Semiconductorii și microcipurile joacă un rol crucial în războiul modern, alimentând o gamă largă de echipamente, inclusiv drone, radiouri, rachete și vehicule blindate.
Într-adevăr, Institutul KSE, un centru de analize la Școala de Economie din Kiev, a analizat recent 58 de piese de echipament militar rusesc esențial recuperate de pe câmpul de luptă al Ucrainei și a găsit peste 1.000 de componente străine, în principal tehnologii occidentale de semiconductori.
Multe dintre aceste componente sunt supuse controalelor la export. Dar, potrivit analiștilor cu care a vorbit CNBC, rutele comerciale complicate prin China, Turcia, Emiratele Arabe Unite și în alte părți înseamnă că încă intră în Rusia, adăugându-se la stocurile de dinainte de război ale țării.
”Rusia este încă capabilă să importe toate componentele esențiale necesare, produse în Occident, pentru armata sa”, a spus Elina Ribakova, cercetător principal la Institutul Peterson pentru Economie Internațională și unul dintre autorii raportului KSE Institute.
”Evitarea sancțiunilor este surprinzător de neplăcută în acest moment”, a adăugat ea.
Lanțuri de aprovizionare tulburi
Nu toate tehnologiile avansate sunt supuse sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Multe sunt numite articole cu dublă utilizare, ceea ce înseamnă că au aplicații atât civile, cât și militare și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al controalelor vizate la export.
Un microcip poate avea aplicații atât într-o mașină de spălat, cât și într-o dronă, de exemplu. Cu toate acestea, multe dintre aceste produse provin din națiunile occidentale cu interdicții mari de comerț împotriva Moscovei și, în special, a armatei sale.
Toate articolele de origine americană, cu excepția alimentelor și medicamentelor, au interzis să ajungă în armata Rusiei.
În studiul KSE, mai mult de două treimi din componentele străine identificate în echipamentele militare rusești provin în cele din urmă de la companii cu sediul central în SUA, altele provenind de la aliații ucraineni, inclusiv Japonia și Germania.
CNBC nu a putut verifica dacă companiile implicate cunoșteau destinația finală a mărfurilor lor.
Autoritățile elvețiene au spus că lucrează cu firme pentru ”educarea lor cu privire la steagurile roșii”, în timp ce purtătorii de cuvânt ai guvernelor din celelalte țări citate nu au răspuns imediat unei cereri de comentarii.
Separat, un studiu al Royal United Services Institute a constatat că armata Rusiei folosește peste 450 de tipuri diferite de componente de fabricație străină în cele mai moderne 27 de sisteme militare ale sale, inclusiv rachete de croazieră, sisteme de comunicații și complexe de război electronic.
Multe dintre aceste piese sunt fabricate de companii americane binecunoscute care creează microelectronice pentru armata SUA.
”De-a lungul deceniilor, sistemele și tehnologiile de înaltă tehnologie non-ruse au devenit mai avansate și au devenit cu adevărat standarde industriale și globale. Așadar, armată rusă, precum și economia sa civilă, au devenit dependente”, a spus Sam Bendett, consilier la Centrul pentru Analize Navale.
Aplicarea pe scară largă a unor astfel de tehnologii au făcut să se împletească în lanțurile globale de aprovizionare și, prin urmare, să fie mai greu de controlat.
Între timp, sancțiunile împotriva Rusiei sunt în mare măsură limitate la aliații occidentali ai Ucrainei, ceea ce înseamnă că multe țări continuă să facă comerț cu Rusia.
”Este dificil să împiedici microelectronica strict civilă să treacă granițele și să aibă loc în comerțul global. Și de asta profită industria rusă, precum și armata rusă și serviciile sale de informații”, a spus Bendett.
Creșterea comerțului Rusia-China
Aceste fluxuri comerciale pot fi dezordonate. De obicei, un transport poate fi vândut și revândut de mai multe ori, adesea prin intermediul unor afaceri legitime, înainte de a ajunge în cele din urmă într-o țară intermediară neutră, unde poate fi apoi vândut Rusiei.
Datele sugerează că China este de departe cel mai mare exportator către Rusia de microcipuri și alte tehnologii care se găsesc în articole cruciale de pe câmpul de luptă.
Vânzătorii din China, inclusiv Hong Kong, au reprezentat mai mult de 87% din totalul importurilor de semiconductori din Rusia în trimestrul al patrulea al anului 2022, comparativ cu 33% în T4 2021.
Mai mult de jumătate (55%) dintre aceste bunuri nu au fost fabricate în China, dar în schimb produse în altă parte și expediate în Rusia, prin intermediul intermediarilor din China și Hong Kong.
”Acest lucru nu trebuie luat ca o surpriză, deoarece China încearcă cu adevărat să acumuleze și să obțină profituri și câștiguri pe baza faptului că Rusia este izolată economic”, a declarat Olena Iurcenko, consilier la Consiliul de Securitate Economică al Ucrainei.
Departamentul comercial al Chinei nu a răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la constatări, nici guvernul rus.
Între timp, Moscova și-a crescut și importurile din așa-numitele țări intermediare din Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu, conform datelor comerciale naționale.
Exporturile către Rusia din Georgia, Armenia și Kârgâstan, de exemplu, au crescut în 2022, vehiculele, avioanele și navele reprezentând o parte semnificativă a creșterii.
În același timp, exporturile Uniunii Europene și ale Regatului Unit către aceste țări au crescut, în timp ce comerțul lor direct cu Rusia a scăzut.
”Multe dintre aceste țări chiar nu pot întrerupe anumite tipuri de comerț cu Rusia, în special acele națiuni care fie se învecinează cu Rusia, cum ar fi Georgia, de exemplu... precum și națiunile din Asia Centrală, care mențin o balanță comercială foarte importantă cu Federația Rusă”, a spus Bendett.
Guvernele Georgiei, Armeniei și Kârgâzstanului nu au răspuns solicitării CNBC de a comenta cu privire la creșterea comerțului.
Aplicarea sancțiunilor
Fluxurile comerciale în plină expansiune au determinat apeluri din partea aliaților occidentali fie să aducă mai multe țări care să aplice sancțiuni, fie să aplice sancțiuni secundare anumitor entități care operează în acele țări, în încercarea de a înăbuși puterea militară a Rusiei.
În iunie 2023, Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de sancțiuni care include un instrument anti-eludare pentru a restricționa ”vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul” de anumite bunuri și tehnologii sancționate către anumite țări terțe care acționează ca intermediari pentru Rusia.
Pachetul a adăugat, de asemenea, 87 de companii noi din țări din China, Emiratele Arabe Unite și Armenia, pe lista celor care sprijină direct armata Rusiei și a restricționat exportul a 15 articole tehnologice găsite în echipamentele militare rusești în Ucraina.
”Nu sancționăm aceste țări în sine. Ceea ce facem este să împiedicăm un produs deja sancționat, care nu ar trebui să ajungă în Rusia, să ajungă în Rusia printr-o țară terță”, a declarat purtătorul de cuvânt al UE, Daniel Ferrie.
Cu toate acestea, unii sunt sceptici că măsurile merg suficient de departe, în special atunci când vine vorba de partenerii comerciali importanți la nivel mondial.
″[Sancțiunile] pot funcționa împotriva, să spunem, Armeniei sau Georgiei, care nu sunt mari parteneri comerciali pentru Uniunea Europeană sau pentru Statele Unite. Dar, când vine vorba, de exemplu, de China sau Turcia, acesta este un scenariu foarte puțin probabil”, a spus Iurcenko din Consiliul de Securitate Economică al Ucrainei.
Alții spun că responsabilitatea revine în cele din urmă companiilor, care trebuie să facă mai mult pentru a-și monitoriza lanțurile de aprovizionare și pentru a evita ca bunurile lor să cadă în mâini greșite.
”Companiile însele ar trebui să aibă infrastructura pentru a o putea urmări și a respecta controalele la export. Dacă avem anumite valori morale sau obiective de securitate națională, nu putem să dăm [Ucrainei] cu o mână și apoi să dăm Rusiei cu cealaltă”, a spus Ribakova.
