Uniunea Europeană (UE) a detronat Statele Unite ale Americii (SUA) în ceea ce privește numărul oficial de organizații de lobby înregistrate pe lângă instituțiile sale. Potrivit Transparency International, pe 7 septembrie, în capitala reglementatoare a UE, Bruxelles, activau “cu acte în regulă” 9.756 de organizații de lobby, cu 30 mai multe decât cele autorizate în SUA, de 9.726 organizații.
Interesant este că Apple, corporația americană care are cele mai mari probleme cu UE în prezent, a fost printre cele mai zgârcite companii în ceea ce privește suma alocată lobby-ului pe lângă decidenții europeni. În timp ce concurenții Google și Microsoft au alocat anul trecut bugete de 4,5 milioane de euro pentru influențarea procesului de reglementare de la Bruxelles, Apple a preferat să nu-și irosească resursele, plătind doar 900.000 de euro pentru lobby-ul efectuat pe lângă instituțiile europene.
Potrivit The Wall Street Journal, gigantul american producător de iPhone nu are niciun angajat permanent la Bruxelles, ci numai 5 lobby-ști care lucrează part-time. Spre deosebire de Apple, Alphabet Inc (cum este mai nou cunoscut Google) a avut anul trecut 10 lobby-ști pe ștatele de plată, lobby-ști care au activat exclusiv pe lângă instituțiile UE.
Rezultatul: Apple nu a reușit să anticipeze mișcările Comisiei Europene, care îi solicită plata a peste 13 miliarde de euro, reprezentând facilități fiscale de care a beneficiat în ultimii 10 ani din partea guvernului irlandez.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Guvernul și oamenii de afaceri au început redactarea primei legi din România pentru lobby “Poți să nu fii de acord cu ceea ce face Comisia, însă asta nu schimbă cu nimic faptul că acesta este centrul reglementării industriei noastre”, a declarat vicepreședintele pentru afaceri europene al Microsoft, John Frank, citat de The Wall Street Journal.
Istoric vorbind, Microsoft, alături de IBM, au fost companiile cele mai lovite de reglementările UE, războaiele dintre cele două companii și Comisia Europeană datând din ultimele decenii ale secolului trecut.
Cu toate acestea, în pofida sumelor cheltuite de marile corporații americane, experții citați de WSJ sunt sceptici în legătură cu eficiența lobby-ului desfășurat de acestea la Bruxelles, mai ales dacă este raportat la cel realizat de companiile europene. Motivul: DG Competition, instituția care reglementează piața europeană în ceea ce privește concurența, monopolurile, oligopolurile și ajutoarele de stat - este o instituție la care se ajunge mult mai dificil. În general, corporațiile apelează la alte instituții europene pentru a influența decidenții din DG Competition.
CITEȘTE ȘI Teroriștii de la Paris și Bruxelles au încasat ajutoare sociale superioare costurilor organizării atentatelor În plus, comparativ cu firmele europene, companiile americane nu au “reprezentanți” la nivelul instituțiilor europene. Companiile europene apelează de cele mai multe ori fie la concetățeni aleși în Parlamentul European, fie la conaționali numiți în funcții de conducere ale Comisiei Europene sau altor instituții UE pentru a le reprezenta interesele, pentru a depune amendamente sau a le prezenta studiile și punctele de vedere. Corporațiile americane nu beneficiază de această “facilitate”, ceea ce explică faptul că, de obicei, ele sunt companiile care încasează cele mai multe lovituri de la Comisia Europeană.
Comisie Europeană care este extrem de îngăduitoare cu companiile de stat europene, care beneficiază de scheme de ajutor de stat, pentru care sunt acordate diferite excepții.
