„Deși numele meu nu sugerează acest lucru, sunt român, iar în ultima vreme repet neîncetat că m-am săturat să ne plângem de ce nu a mers bine și de ce nu am reușit să facem în ultimii, nu știu, 30-35 de ani”, spune Omer Tetik, de origine turcă, care locuiește în România de la începutul anilor 2000 și conduce Banca Transilvania din 2013.
Tetik crede că discuțiile ar trebui să aibă alt ton și notează atuurile României în perioada următoare: România este pe cale să devină independentă energetic, este lider la producția de cereale și porumb, cu o creștere de aproape 30% în acest an, are acces la resurse de apă, este pe cale să devină membru OCDE.
El aduce aminte de convergența rapidă la media Uniunii Europene de după aderare și de creșterea economică nesperată, deși începând cu 2020 s-au succedat mai multe crize la nivel internațional.
„În toate aceste vremuri dificile, cu pandemie, cu războiul la ușă, cu criza energetică, este de fapt aproape a doua criză energetică în cinci ani, România a atins 80% din PIB-ul mediu european pe cap de locuitor. Acum 10 ani, acum 20 de ani, acest lucru nici măcar nu era un vis. Și România deja depășea mulți alți competitori, dacă vorbim despre competitivitatea din regiune, membri sau nemembri ai Uniunii Europene”, spune Tetik.
Produsul intern brut pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare era, în 2025, la 78% din media UE, potrivit datelor provizorii ale Eurostat, în creștere cu 1 punct procentual față de 2024. Față de 2015, ponderea a crescut cu 22 de puncte de bază, fiind cea mai rapidă creștere din UE. România este la egalitate cu Croația și a depășit Ungaria la acest indicator (care în 2015 era la 70%), Slovacia (78% în 2015), Letonia și Grecia. Singura țară peste care se afla în 2015 era Bulgaria, care acum este penultima.
„Deci cred că România, având acum trei modele de mașini în top zece cele mai vândute mașini din Europa, produse în România, cred că avem multe motive de mândrie, multe motive de încredere în noi înșine, de a vedea potențialul și de a-l promova. Adică, cred că riscăm să ne plângem uneori atât de mult de noi înșine încât să-i facem pe investitori să nu creadă în noi. Așadar, între timp, antreprenorii investesc, sectorul privat crește, cu toate provocările”, spune Tetik.
Dacia Sandero a fost anul trecut cel mai vândut model auto la nivel european, cu peste 243.000 de unități. Dacia Duster s-a vândut în peste 168.000 de unități, în timp ce Ford Puma a înregistrat peste 153.000 de unități vândute.
Tetik spune că ne plângem și că investitorii străini ar pleca din România, deși vedem că de fapt bănci și alte companii românești preiau afacerile internaționale. Mai mult, firmele românești, antreprenorii români au început să investească în afara țării.
Directorul general al BT notează și poziția geopolitică „foarte strategică, dar și strategică din punct de vedere logistic și al transporturilor”, care îi va permite să beneficieze de pe urma reconstrucției Ucrainei după încheierea războiului.
„Când, și sperăm că în curând, va începe reconstrucția Ucrainei, nu poți pur și simplu să sari peste România ca într-un joc de Monopoly, așa că ar trebui să treci cu adevărat prin ea și să folosești resursele, companiile din România. Așadar, cred că ar trebui să schimbăm spiritul discuțiilor atunci când vin investitori străini”
Tetik spune că nu există o soluție magică pentru problemele acumulate în ani sau decenii, cum sunt cele legate de deficitele bugetare și inflația ridicată. El pledează însă pentru stabilitate, inclusiv politică, în structura actuală.
„Așadar, nu vreau să par prea naiv, până la urmă gestionăm banii altora și suntem în domeniul managementului riscului, dar cred că avem un mare potențial (...) Pe de altă parte, așa cum știu și de la investitorii noștri, acționarii noștri, investitori locali sau străini sau multinaționali, aceștia își doresc stabilitate, își doresc predictibilitate, își doresc planuri pe termen mediu și lung”, adaugă el.
Ideea că băncile preferă să finanțeze statul e „o legendă”
Băncile românești au cea mai mare expunere suverană din UE. Cea mai mare parte din această expunere este reprezentată de achizițiile de titluri de stat, în contextul în care datoria publică a crescut foarte rapid în ultimii șase ani: de la circa 35% din PIB la finele lui 2019, la 60% din PIB în acest an.
„Este și ceva structural, provenit din faptul că, în ultimii zece ani, lichiditatea din sectorul bancar a crescut mult, parțial și datorită inflației salariale”, spune Tetik. Raportul credite depozite s-a redus de la 170% în 2008 la circa 70% în prezent, ceea ce a adus resurse interne mai mari pentru băncile comerciale.
„Cu siguranță, există și legenda care spune că băncile românești nu vor să finanțeze afacerile și vor să finanțeze statul. Nu este așa. Adică, noi facem toate rețelele noastre, aplicațiile de mobile banking, toate investițiile noastre și alte chestii de genul acesta, nu pentru a finanța statul. Este un fapt că câștigăm mai mulți bani din finanțarea unei afaceri în termeni de comisioane și vânzări încrucișate”, spune Tetik.
În rândul clienților companii, Tetik spune că monitorizează situația din rândul sectorului serviciilor – menționând aici Horeca și transporturile, precum și în construcții.
„Nu doar BT, ci întregul sector bancar este dispus să acorde împrumuturi și să mărească creditarea către clienții neguvernamentali, care a fost un multiplu al creșterii PIB-ului în fiecare an. De aceea, cred că vom gestiona, să zicem, ratele creditelor neperformante și prin această creștere”, adaugă Tetik.
BT a încheiat 2025 cu un profit net de 4,7 miliarde de lei la nivel de grup și active totale de 225,4 miliarde de lei, dintre care credite de 106,7 miliarde de lei.
