Comisia Europeană (CE) pledează în favoarea unui buget UE mai mare după Brexit, însă cu tăieri în sectoare emblematice ca agricultura, care au provocat imediat furia mai multor țări, inclusiv a Franței, relatează AFP.
Tăieri în politica de coeziune, care vizează regiunile cele mai sărace, preconizează un conflict cu țările din Europa de Est, între care unele, ca Polonia, se simt vizate de blocarea ajutoarelor către țări care încalcă statul de drept - o măsură propusă pentru prima oară de Bruxelles.
Danemarca, Olanda și Austria au refuzat furioase să bage mâna mai adânc în buzunar pentru a compensa divorțul cu Regatul Unit, care va lăsa o gaură anuală de ”15 miliarde” în bugetul UE, potrivit președintelui CE Jean-Claude Juncker.
În mijlocul acestor prime semnale negative, Guvernul german s-a distins salutând ”un prim pas important” ca răspuns provocărilor UE și declarându-se pregătit ”să-și asume responsabilități mai mari” în vederea consolidării Uniunii.
Negocieri tensionate se profilează de-acum în jurul ”Cadrului financiar plurianual” (CFP) aferent perioadei 2021-2027, care este necesar să fie adoptat în unanimitate de către statele membre și negociat cu Parlamentul European (PE).
”ACESTA NU ESTE UN MASACRU”
Comisia vrea ca UE să se doteze cu un buget al Celor 27 în valoare de 1.279 miliarde de euro în perioada 2021-2027 - față de 1.087 miliarde de euro în perioada 2014-2020 al Celor 28 -, mai mare, în pofida pierderii importantei controbuții britanice.
”Este un buget ambițios, dar echilibrat, pentru toți”, a declarat Jean-Claude Juncker. "Acesta nu este un masacru”, a adăugat el, referindu-se la tăierile propuse și subliniind necesitatea creșterii finanțărilor în domenii ca apărarea, cercetarea sau protecția frontierelor externe.
Însă ”reducerile modeste” propuse - de 5% în cazul Politicii Agricole Comune (PAC) și de 7% la politica coeziunii, principalii doi poli bugetari ai UE - se confruntă deja cu dificultăți în vederea adoptării.
Franța ”nu va putea să accepte nicio scădere a venitului direct destinat agriculturilor”, a reacționat rapid ministrul francez al Agriculturii într-un comunicat, deplângând o ”scădere drastică, masivă și oarbă” și niște măsuri ”inacceptabile”.
Politica de coeziune, ale cărei principale beneficiare sunt țările din Europa de Est, ”servește întregii UE, cu siguranță nu vom accepta tăieri disproporționate în acest domeniu”, a reacționat adjunctul ministrului polonez al Afacerilor Europene Konrad Szymanski.
Varșovia se teme totodată de propunerea fără precedent prin care CE vrea să poată să suspende plăți de fonduri europene în cazul încălcării statului de drept de către un stat membru.
”Nu trebuie să existe vreun loc pentru arbitrariu”, a avertizat reprezentantul polonez, al cărui Guvern este acuzat de către Bruxelles că amenință independența justiției poloneze.
Comisia a declanșat împotriva Poloniei o procedură fără precedent cu scopul ca aceasta să-și amendeze aceste reforme, însă care nu a dat vreun rezultat până în prezent. De aici, ideea apărată de Paris și Berlin - susținută de-acum și de CE - de a se putea recurge pe viitor la presiuni financiare în asemenea cazuri.
”SUPRIMAREA RABATURILOR”
”O Uniune mai mică înseamnăă un buget mai mic”, au reacționat în cor premierii liberali danez și olandez, declinând, la fel ca Austria, apelul alnsat de CE în vederea creșterii contribuțiilor naționale.
În opinia Bruxellesului este vorba despre trecerea la un buget UE la nivel de 1,1% din totalul cumulat al Veniturlui Național Brut (VNB) al statelor membre, mai mare ca limita de 1% stabilită în perioada 2014-2020.
Comisia a relansat de asemenea cercetarea, abandonată în mai multe rânduri, noi resurse proprii UE, dorind ca ele să poată să reprezinte până la 12% din buget.
Ea cere ca 29% din veniturile din taxa pe schimburile de cote de carbon să fie orientate în viitor către UE. Propune, de asemenea, o ”contribuție națională” bazată pe volumul de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate.
Brexitul va permite, potrivit CE, ”să se suprime toare rabaturile”, după ce cel smuls de Londra a fost folosit să justifice altele, prin ricoșeu. Însă această suprimare ”se va face progresiv, pe o perioadă de cinci ani”, pledează Bruxellesul, în contextul în care Franța voia o măsură mai radicală.
Jean-Claude Juncker a cerut meircuri ca negocierile între statele membre și eurodeputați să se încheie înaintea viitoarelor alegeri europene, prevăzute la sfârșitul lui mai 2019, la aproape două luni după divorțul cu britanicii.
”Acest tip de negocieri ia de obicei doi ani”, a subliniat o sursă diplomatică, perplexă în fața acestui calendar.
