Ministerul Economiei, acționar majoritar, cu 51% din capital, al Societății Naționale a Sării (Salrom), a cerut conducerii companiei să cumpere și să folosească programe informatice de calcul în timp real al costurilor de producție, pentru a evita situațiile în care prețurile de vânzare practicate de Salrom nu acoperă aceste costuri. Ministerul a făcut această solicitare după ce a analizat mai multe contracte de vânzare de sare încheiate de Salrom în ultimele luni, inclusiv pentru export.
"În ceea ce privește modul de calcul al prețului de vânzare a produselor, conducerea administrativă și executivă va întreprinde toate demersurile necesare cu scopul implementării unor programe informatice de calcul al costurilor de producție în timp real și care să poată fi adaptat politicii de prețuri, evitându-se astfel situația în care prețul de vânzare nu acoperă costurile de producție", a solicitat Ministerul Economiei, într-o ședință a AGA Salrom de luna trecută.
Ministerul a mai afirmat, în ședință, că, având în vedere că prețul de vânzare se stabilește de la antecalculul costului de producție, respectiv de la o estimare a cantității de sare ce urmează a fi vândută, este necesară o analiză a profitabilității fiecărui contract de vânzare de sare derulat de Salrom anul trecut, având la bază de această dată postcalculul costului de producție, adică cantitatea efectiv vândută, pe fiecare sucursală în parte.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Referitor la contractele de vânzare sare pe piața externă, pentru a asigura echidistanța față de partenerii externi ce activează pe aceeași piață, conducerea societății va elabora o politică anuală generală de prețuri de vânzare prealabilă pe fiecare dintre piețele externe pe care aceasta activează, politică ce va fi bazată pe: costul de producție, costul cu transportul, cantitatea ce urmează a fi livrată, istoricul clienților, categorii de produse etc", a mai solicitat Ministerul Economiei.
Potrivit aceluiași document, Salrom a primit o propunere din partea companiei ungare CompexSo privind crearea unui joint-venture între cele 2 firme, iar Ministerul Economiei a cerut conducerii Salrom să analizeze propunerea și să întocmească un raport în această privință, pe care să-l prezinte acționarilor. CompexSo se ocupă cu procesarea, ambalarea și distribuția de produse alimentare și importă sare brută de la Salrom.
În AGA Salrom din aprilie, acționarii au informați cu privire la semnarea de contracte de vânzare de sare cu firmele Tiera Grup SRL (Republica Moldova), Magyar Plastiroute, Nyir Tasak, S+L Impex (Ungaria), Salticon (Serbia) și Chimcomplex Borzești.
Celălalt acționar al Salrom este Fondul Proprietatea, care deține 49% din acțiunile companiei.
CITEȘTE ȘI Sorin Mititelu, UNSAR: România cheltuiește cu asigurările private de sănătate 0,01% din PIB, de 80 de ori mai puțin decât media europeanăPotrivit informațiilor obținute în exclusivitate de Profit.ro, Salrom s-a clasat, anul trecut, pe locul 2 în topul companiilor exportatoare cu capital românesc. Societatea, singurul producător de sare din România, a realizat anul trecut o producție de 2,18 milioane de tone, în creștere cu 6% față de anul precedent, pe fondul majorării cererii, din care un sfert a fost exportat în Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Serbia și Republica Moldova. România are cele mai mari rezerve de sare din regiune, suficiente pentru câteva sute de ani, dar exporturile sunt efectuate în general în țările vecine, deoarece, pe distanțe mai mari, transportul ajunge la o pondere prea mare în prețul final, sarea fiind o marfă ieftină.
Vicepremierul și ministrul Economiei, Costin Borc, a declarat recent, la Profit LIVE, că Guvernul actual intenționează să adopte o strategie în domeniul minier care să prevadă că statul va păstra controlul majoritar la companiile din sectorul resurselor minerale, inclusiv la Salrom. El a adăugat, pe de altă parte, că speră ca, până la finalul anului, Salrom să fie listată la Bursă, pentru a permite celuilalt acționar al companiei, Fondul Proprietatea, să-și lichideze participația.
În ianuarie, AGA de la Salrom a amânat aprobarea listării la Bursă a companiei, prin vânzarea unui pachet de acțiuni deținut de FP. Deși decizia a fost luată în unanimitate de către cei doi acționari, FP a transmis ulterior că a votat pentru amânare doar pentru a evita "răul mai mare" al respingerii listării de către Ministerul Economiei și a sugerat că ministrul Costin Borc nu a avut curaj să aprobe cotarea la BVB a Salrom.
Potrivit ultimelor informații disponibile, în primele 6 luni din 2015, profitul net al Salrom a crescut cu aproape 120% față de primul semestru din 2014, la 29,4 milioane lei, iar veniturile operaționale s-au majorat cu peste 15%, la 154,2 milioane lei.