Recenta majorare cu un procent a ratei dobânzii de către Banca Națională a României plasează România în top 5 al țărilor cu cele mai mari dobânzi de referință din Uniunea Europeană și în primele zece țări cu dobânzi ridicate din Europa.
România se clasează pe locul 9-10 la egalitate cu Islanda (4,75%), înaintea noastră aflându-se Polonia (6,5%), Cehia (7%) și Ungaria (7,75%). Cu excepția Islandei, acesta este și top 5 al țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate.
Cea mai mare dobândă de referință din Europa aparține Ucrainei (25%), urmată de Moldova (18,5%), Turcia (14%), Belarus (12%) și Rusia (9,5%), arată o analiză eToro.
Polonia a majorat săptămâna trecută rata dobânzii cu doar 0,5%, mai puțin decât așteptările pieței, care erau de 0,75%, deși are în continuare o inflație în creștere, care în luna iunie s-a ridicat la 15,6%. Rata reală a dobânzii - care se calculează prin scăderea ratei inflației din rata dobânzii - este la -9,1%, mai mică decât cea din România, care este de -9,74%.
Dacă lăsăm la o parte Ucraina, Ungaria are cea mai mică rată reală a dobânzii din Europa, de doar -2,95%. În ciuda acestui fapt și a unei mișcări foarte agresive a Băncii Centrale, care a majorat ratele la depozitele pe o săptămână cu 2%, până la 9,75%, foarte aproape de rata inflației de 10,7%, forintul și-a continuat devalorizarea față de dolarul american. Acesta a ajuns la aproape 25% de la începutul anului în raport cu dolarul american și la aproape 12% față de euro.
Fed-ul american a publicat minutele ședințelor sale care indică și mai multe majorări viitoare în încercarea de a împiedica inflația să se agraveze. Factorii de decizie au majorat ratele dobânzilor cu 0,75% luna trecută și au susținut majorarea acestora la următoarea ședință din iulie, fie cu 0,50%, fie cu 0,75%, potrivit minutelor.
Acest lucru arată că membrii Fed au recunoscut că întărirea politicii ar putea încetini ritmul de creștere economică pentru o perioadă, dar au considerat că revenirea inflației la 2% este esențială pentru a atinge nivelul maxim de ocupare a forței de muncă în mod susținut. Cele mai recente mișcări ale băncilor centrale europene arată aceeași filosofie. Investitorii privesc spre BCE pentru a vedea dacă va urma exemplul Fed.
Dolarul american a continuat să se aprecieze în raport cu euro și cu alte monede europene, inclusiv față de leu, iar unele rapoarte indică faptul că se va ajunge la paritate. Această poziție a Fed, care este gata să tranzacționeze creșterea economică în schimbul reducerii inflației, este considerată de piețe mai puțin periculoasă decât riscul cu care se confruntă Europa ca Rusia să întrerupă livrările de gaze naturale. Strategul global privind piețele monetare, Kit Juckes, consideră că, deși dependența energetică a Europei de Rusia este în scădere, aceasta scădere nu este suficient de rapidă pentru a evita recesiunea dacă gazoductul se închide. În cazul în care acest lucru se va întâmpla, am putea asista la o nouă depreciere de 10% a monedei euro în raport cu dolarul, ceea ce va aduce monedele la paritate pentru prima dată din 2002 încoace.
În timp ce un euro ieftin este bun pentru exporturi, privarea Europei de gaze naturale va împiedica industria să producă mai multe bunuri. Vedem deja în Germania începutul problemelor pe care le aduce prețul ridicat al gazelor. Dar, în mijlocul acestor incertitudini, începem să vedem primele semne bune care indică o atenuare a inflației. Presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare a continuat să scadă în iunie, deși se află încă la niveluri istorice ridicate.
