Stacey Ferreira, antreprenor care până la 24 de ani a obținut finanțări de peste 2 milioane de dolari pentru business-urile sale, este conștientă că operează într-un mediu al banilor ieftini. Personal, simte că ar fi nevoie de o distribuție mai echilibrată, pentru că în Silicon Valley totul a ajuns foarte scump. Investitorii fug după randamente, iar dolarii curg în centrul IT-ului la nivel mondial. „Poate că muzica se va opri, dar nu suntem acolo.”
Google, Twitter, Facebook, Oracle, Hitachi, Yahoo, Microsoft, IBM, Ericsson, Intel, Adobe, companii cu capitalizări bursiere însumate de sute și sute de miliarde de dolari, se concentrează în Silicon Valley. Tărâmul promis al IT-ului mondial nu este rezervat în exclusivitate marilor giganți. Există loc pentru start-up, iar investitori încrezători vin și plasează capital în afacerile unor tineri intreprinzători.
La 24 de ani, Stacey Ferreira este una dintre beneficiare. A început un business cu fratele ei folosind 4.000 de dolari luați cu titlu de împrumut de la tatăl lor, dar imediat a putut beneficia de două finanțări, fiecare de peste 1 milion de dolari, de la investitori de risc. În compania Forge, care intermediază forță de muncă prin intermediul serviciilor online, au investit inclusiv Richard Branson și Jerry Murdock.
Investitorii își cântăresc bine deciziile de investiții și procesul este riguros, spune Ferreia care a colectat primul milion înainte ca firma ei să aibă câștiguri. Pe de altă parte, este conștientă că este un climat al banilor ieftini. „Dolarii curg. Sunt o mulțime de oameni care obțin bani”, a declarat ea răspunzând la o întrebare a Profit.ro despre cum politica monetară influențează plasamentele în domeniul tehnologic.
Menționează cazul unui cunoscut care, la vârsta de numai 24 de ani, a obținut finanțări de 22 milioane de dolari și care nu numai că a pierdut toți banii, dar i-a determinat pe investitori să plătească și amenzi restante întrucât firma sa a fost dată în judecată pentru practici necorespunzătoare. Cu toate acestea, el a izbutit să deschidă un business nou, obținând bani de la aceeași oameni care l-au finanțat anterior și cărora le-a cauzat pierderi. Rațiunea investitorilor pare a fi fost aceea că antreprenorul talentat ar putea avea acum succes, de vreme ce deja are experiența unui faliment.
Mulți bani de la investitori care poate nici nu știu în ce s-au băgat
Investitori cu experiență din piețele financiare internaționale se îndoiesc de sustenabilitatea multora dintre start-up-uri, cu precădere în domeniul tehnologic și pun finanțarea lesnicioasă la scară istorică a acestora pe seama politicilor monetare relaxate.
Ferreira spune că este conștientă că operează într-un climat al banilor ieftini. „Fiecare scenariu este diferit”, spune ea, făcând trimitere la faptul că o parte dintre business-urile noi generează randamente mari pentru investitori.
Realitatea știută și de Ferreira este aceea că așa-numitul „venture capital”, capitalul de risc ce plasează bani în firme aflate în stadii incipiente subperformează pieței. Încearcă să-și diversifice portofoliile pentru ca apariția falimentelor să nu îi vătămeze foarte tare.
Mark Cuban, proprietar al lanțului de cinema Landmark Theatres și al echipei de baschet Dallas Mavericks, avertiza încă de acum 3 ani că un nou balon apare în domeniul tehnologic, iar acesta are neajunsul de a fi pe companii de dimensiuni mici. Dacă bula dot.com a putut fi administrată întrucâtva de investitori, fiind vorba de companii listate la bursă, unde acțiunile puteau fi vândute, în cazul noilor firme finanțate de așa-numiții „angel-investors” singura cale de ieșire este chiar cash-flow-ul societății.
Sunt 225.000 de investitori angelici care aruncă cu banii și despre care Cuban spunea că sunt cei mai mulți „sub nivelul mării” cu investițiile lor. „Ca în zilele de nebunie a boom-ului din internet, mă întreb câți dintre aceștia știu în ce s-au băgat?”, declara omul de afaceri american.
Muzica încă nu se oprește în Sillicon Valley
Abundența de dolari se regăsește nu numai în oportunități, dar și în costuri. Ferreira spune că o bună parte din contactele pe care le are se plâng că este tot mai greu de rezistat în Silicon Valley. De aceea o parte din companii preferă să-și relocheze cel puțin o parte din activitate și chiar au apărut noi centre ale IT-ului în Phoenix, statul Arizona și Seattle, statul Washington, de asemenea, pe coasta de vest a SUA.
Chiar fratele ei a decis să părăsească capitala din California al IT-ului global, considerând că pot fi găsite oportunități în alte zone. Stacey Ferreira însăși este pentru o distribuție mai echilibrată și o „spargere a zidurilor” Silicon Valley, dar în prezent investitorii tot aici vin, în căutare de randamente. „Poate că muzica se va opri, dar nu suntem acolo”, a declarat ea.
Concentrarea de slujbe de plătite fiind mare, costurile au fost aruncate în aer. Un clasament al celor mai scumpe orașe din lume publicat săptămâna trecută de Deutsche Bank indică San Francisco drept cea de-a 9-a metropolă la nivel mondial din punctul de vedere al costului vieții. Ferreira spune că în principal în imobiliare sunt prețurile foarte ridicate, ceea ce îi determină pe mulți să lucreze de la distanță. Pierd foarte mult timp pe drumuri. Chiar business-ul ei, Forge, încearcă să adreseze această problemă.
Un inginer la Facebook locuind ca un „aurolac” și anunțuri pentru corturi în grădină și mini-căsuțe în copaci
Balonul imobiliar din zona golfului San Francisco, cu o chirie medie de aproximativ 4.400 de dolari pe lună pentru o locuință, a lăsat loc liber imaginației americanilor de a răspunde acestor neajunsuri ale unor prețuri exagerate din rezidențial. Un reportaj Bloomberg din 2015 îl prezenta pe Luke Iserman, venit din Pensylvannia, și care a înființat undeva pe coastă un cartier de locuințe confecționate din cargouri dezafectate, utilizate anterior în transportul maritim de marfă. Campusul său cu locuințe improvizate de câte 15 metri pătrați găzduia inclusiv un inginer care lucra pentru Facebook și un programator angajat de SolarCity Corp.
Un developer a intrat în coliziune cu primăria după ce a schimbat funcțiunea clădirii sale de birouri într-una rezidențială, văzând randamentele mai mari de pe acest segment de piață, iar un tânăr publicase un anunț pentru închirierea unui cort în grădina din spatele casei, ceea ce a determinat altă duzină de persoane să vină cu anunțuri similare. Omul nu era descumpănit că i s-ar fi furat ideea: "Următorul meu anunț va fi pentru o mini-căsuță într-un copac."
