Accelerarea creșterii randamentelor pe piața titlurilor de stat românești din ultimele săptămâni pune presiune pe bursă. Investitorii ar putea cere în viitor performanțe în creștere. În măsură în care profiturile și politicile de dividend nu vor ține pasul cu exigențele capitalului de risc, cotațiile de la BVB ar putea încerca să găsească puncte de echilibru la niveluri inferioare celor actuale.
La Bursa de Valori București, a 2-a jumătate a primăverii a stat sub semnul unor vânzări consistente, aparent în majoritate ale investitorilor nerezidenți, în contextul unei aversiuni la risc față de o posibilă ajustare drastică a schemei contribuțiilor pentru fondurile de pensii administrate privat cu contribuții obligatorii, așa-numitul Pilon 2.
Există, însă, în piață, o mișcare ce ar putea avea implicații încă și mai importante față de diminuarea resurselor entităților care erau cele mai importante cumpărătoare de acțiuni la BVB, cu plasamente de 8,55 miliarde lei (1,85 miliarde euro) în acțiuni, potrivit datelor centralizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru finalul lunii aprilie. Este vorba despre evoluțiile din piața creditului.
Creșterile dobânzilor s-au aprins încă din toamna anului trecut, mai mediatizat fiind avansul din piața interbancară și urcarea indicelui de dobândă ROBOR la 3 luni, cel urmărit de debitorii din zona de retail. În suferință au fost și titlurile de stat, însă tendința de majorare a randamentelor s-a accelerat în ultima parte a acestei primăveri.
În ultimele zile, am consemnat o tendință explozivă de ridicare a costurilor de finanțare ale statului român. Titlurile de stat cu scadența la 10 ani au depășit un nivel al randamentului de 5% ieri în piața secundară, cel mai ridicat reper din ultimii peste 4 ani.
Ridicarea dobânzilor ar urma să pună presiune pe piața de acțiuni în condițiile în care capitalul de risc va căuta o remunerare mai bună. Dacă avem în vedere că atunci când dobânzile la aceste titluri au coborât către niveluri de 2,60-2,80%, randamentele dividendelor au fost de 7-11% pentru titlurile lichide, am putea extrapola că așteptările sunt în creștere pentru investitorii care realizează plasamente pe piața de acțiuni scontând pe o bonificare de risc.
Emitenții pot veni în întâmpinarea pieței în primul prin profituri în creștere, în încercarea de potențare în rezultatele financiare proprii a „boom”-ului economic pe care îl traversează România.
În al 2-lea rând, în cazul în care spațiul de ameliorare a profitabilității este îngustat, companiile ar putea încerca politici de distribuție mai agresive. Anunțurile făcute recent de OMV Petrom (SNP) și BRD Groupe Société Générale (BRD), potrivit cărora vor promova politici de dividende mai generoase, ar putea veni nu numai în consecința maturizării investițiilor pe România a grupurilor-mamă, ci și în anticiparea unor așteptări mai mari din partea capitalului de risc în contextul ridicării dobânzilor, atât la nivel mondial, cât și pe leu.
Companiile cu capital majoritar de stat, cu politici de distribuire a 90% din profituri sub formă de dividende, incluzând aici și dividendele suplimentare, au spații mai mici de manevră în această privință.
Finalmente, a 3-a variantă de reajustare a randamentelor bursiere raportate la dividende ar putea veni din corecții la nivelul cotațiilor. Indicele BET, al celor mai lichide titluri, a atins un nou maxim post-criză la finalul lunii aprilie, iar de atunci s-au înscris pe o traiectorie descendentă. La nivelul închiderii de ieri, de 8.257,51 puncte, declinul este de 8,31% deja față de maxime. În funcție de parcursul randamentelor pe segmentul instrumentelor cu venit fix, investitorii ar urma să încerce o ajustare a prețurilor și pe piața bursieră.
Curba de randament tinde să se aplatizeze. Randamentele titlurilor de stat cu maturitate la 5 ani, după o etapă de consolidare în zona de 3,70-3,90% în prima parte a acestui an, au explodat peste nivelul de 4%, iar ieri închiderea este în zona de 4,60%, o presiune suplimentară pentru piața de acțiuni.
