Înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) a fost adoptată astăzi, ca decizie finală, în Parlament, cu condiția, impusă de Eurostat, de a nu beneficia de garanții guvernamentale. Inițial, lista companiilor de stat incluse în FSDI fusese redusă la doar 23, dar decizia finală a suplimentat lista la 33 de societăți, incluzând, printre altele, Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A., Poșta Română, și majorând și capitalul Fondului, din nou, la 9 miliarde lei. Majoritatea parlamentară a eliminat însă comitetul consultativ, format din reprezentanți ai BNR, ASF, mediului academic, industriei financiar-bancare, Parlamentului și societății civile.
Proiectul a generat controverse între putere și opoziție, la votul final din Camera Deputaților, opoziția anunțând că va sesiza Curtea Constituțională în urma adoptării proiectului de lege. Procedural, opoziția a acuzat puterea și de faptul că a eliminat amendamentele respinse în comisii din raportul final al proiectului, care nu au mai putut fi astfel susținute și în plen.
Deputațiii din opoziție au susținut că proiectul legiferează un ”jaf” și că ”bijuteriile” companiilor de stat sunt ”confiscate” prin acest Fond, în timp ce puterea a afirmat că Fondul este o șansă de dezvoltare a României prin investiții.
Reprezentanții PNL au declarat că reprezentanții majorității de guvernământ sunt pasibili de plângere penală pentru subminarea economeii naționale.
Deputații USR au susținut, la rândul lor, că Fondul nu are un scop economic, ci unul politic, Guvernul urmărind să obțină lichidități și să finanțeze deficitul bugetar, fără însă ca ele să fie contabilizate ca datorii bugetare. Potrivit USR, românii vor trebui să spună adio companiilor de stat incluse în Fond.
Proiectul de lege va fi transmis spre promulgare președintelui Klaus Iohannis abia după decizia Curții Constituționale cu privire la anunțatele sesizări de neconstituționalitate inițiate de opoziție.
De altfel, fostul premier Victor Ponta a susținut, în cadrul dezbaterilor din Camera Deputaților, că Mihai Tudose, fost ministru al Economiei și prim-ministru, i-ar fi spus că nu a semnat proiectul Fondului pentru că nu vrea ”să ajungă la închisoare”.
În urma consultărilor cu Eurostat, Guvernul Dăncilă a solicitat reducerea drastică a listei de companii de stat incluse în FSDI, luând în calcul și riscul ca statul să piardă, prin vânzarea de acțiuni, calitatea de acționar majoritar la aceste companii, confirmând astfel informațiile transmise anterior de Profit.ro.
Astfel la solicitarea Eurostat, Guvernul a propus Parlamentului reducerea de la 89, cât prevedea varianta PSD a proiectului, la 23 a numărului de companii care să constituie capitalul inițial al FSDI. Senatorii, primii care au adoptat proiectul, s-au conformat și au stabilit că Fondul urma să primească din partea statului participații, minoritare sau majoritare, la 23 de companii, dar și aport în numerar la capitalul social de 1,85 miliarde de lei, care urma să fie vărsat treptat, pe parcursul a trei ani, și nu de 9 miliarde de lei, cum era prevăzut în proiectul asumat de majoritatea parlamentară.
Deputații au majorat lista companiilor incluse în FSDI la 33, ridicând și capitalul social la 9 miliarde lei
Camera Deputaților a adoptat astăzi proiectul de lege, dar cu majorarea de la 23 la 33 a companiilor de stat incluse în Fond. Printre companiile adăugate se numără Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A. și Poșta Română.
De asemenea, deputații au revenit și au stabilit capitalul social al FSDI subscris integral, format din aport în natură reprezentat de pachetele de acţiuni şi din aport în numerar, ca fiind în valoare de 9 miliarde de lei. Vărsămintele aferente aportului înnumerar la capitalul social iniţial al FSDI vor fi de 200 milioane lei în numerar la constituire, iar diferenţa de capital social va fi vărsată în termen de 5 ani de la constituire.
Deputații au eliminat însă din legea de constituire a Fondului comitetul consultativ, format reprezentanți ai Băncii Naţionale a României, Autorităţii de Supraveghere Financiară, mediului academic, industriei financiar-bancare, Parlamentului şi societăţii civile.
Acest comitet ar fi trebui consultat de Ministerul Finanțelor Publice pentru elaboerarea indicatorilor de perfomanță și strategiei investiționale. Prin urmare, indicatorii și strategia vor fi aprobate de Guvern, fără a fi clar cine le elaborează.
Conform negocierilor cu Eurostat, proiectul de lege stabilește că ”FSDI nu va beneficia de garanţii guvernamentale sau de orice altă formă de sprijin din partea statului”.
FSDI va trebui înființat ca societate cu activitate de intermediere financiară, care să respecte condițiile din metodologia UE, astfel încât să fie clasificat ca o companie în afara sectorului administrației publice de către Eurostat, respectiv să nu aibă impact pe deficit și datorie publică.
Pentru a fi evitată clasificarea FSDI în sectorul administrației publice, companiile de stat incluse în Fond trebuie să nu înregistreze pierderi și să nu fie deja clasificate în sectorul administrației publice.
În ce privește autonomia Fondului, Eurostat a solicitat eliminarea prevederii ca Adunarea generală a FSDI să decidă cu privire la emiterea de obligațiuni sau a orice alte împrumuturi, decizia urmând să rămână la nivelul Consiliului de Supraveghere.
Guvernul a semnalat că, prin înstrăinarea în condiții nerestrictive a acțiunilor companiilor de către Fond, există riscul ca statul să piardă rolul de acționar majoritar la unele companii de stat.
”Pachetele de acţiuni aduse aport la capitalul social al FSDI în condiţiile prezentei legi, se transferă din proprietatea privată a statului român în proprietatea privată a FSDI, acesta putând dispune liber de respectivele acţiuni, în calitate de bunuri proprii”, prevede proiectul de lege.
De altfel, ministrul Finanțelor Publice a confirmat că FSDI va decide, fără aprobarea autorităților, vânzarea chiar și a unor pachete majoritare la companiiile de stat.
”E un element esențial din partea Eurostat ca acest Fond să rămână în afara bugetului. (...) Statul nu este cel care să decidă vânzarea unui anumit număr de acțiuni, aceste este elementul cel mai important, pentru că înainte era o condiție, nu mai mult de 49%”, a arătat Teodorovici.
Astfel, din proiect a fost aliminată prevederea confor căreia FSDI nu poate încheia acte juridice de înstrăinare a unor acțiuni prin care statul să își piardă calitatea de acționar majoritar.
O altă solicitare a Eurostat aprobată este ca maximum 2 membri din Consiliul de Supraveghere să fie funcționari publici sau reprezentanți ai autorităților statului, în timp ce numirea membrilor Consiliului nu va mai fi exceptată de la prevederile ordonanței privind managamentul corporativ al companiilor de stat.
Întreaga activitate a FSDI nu va mai fi exceptată, de altfel, de la obligația selectării angajaților și funcționării conform procedurilor de mangament corporativ, cu exccepția prevderilor referitoare la remunerarea membrilor Consiliului de Supraveghere.
Numirea membrilor Consiliului de Supraveghere nu va mai fi aprobată de Parlament, iar președintele Consiliului nu va mai fi obligat să prezinte rapoarte în plenul legislativului.
De asemenea, în noua formă a proiectului FSDI au fost incluse o serie de prevederi menite să prevină practici anticoncurențiale.
Guvernul estimează că Fondul ar putea deveni operațional în următoarele luni, în cazul în care proiectul nu va fi găsit neconstituțional, iar președintele Iohannis îl va promulga fără observații și cerere de reexaminare.
Chiar și în aceste condiții, conform documentelor citate, Eurostat va fi notificat cu privire la noua formă a proiectului de lege, urmând să monitorizeze ex-ante înființarea acestuia, dar și ulterior activitățile acestuia pe piața de capital.
