Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, spune că lichiditatea abundentă și dobânzile scăzute au inflamat prețurile acțiunilor. Balonul speculativ bursier totuși ar putea să nu se dezumfle curând, find susținut de băncile centrale.
Fondurile de pensii administrate privat au plasamente pe bursa românească în echivalent de 3 miliarde de euro, dar asta nu înseamnă că în zona companiilor care manevrează acești bani nu există o prudență față de dezechilibre existente pe piețele financiare.
Având în vedere multiplii ridicați cu care se tranzacționează acțiunile americane, o persoană interesată de parcursul fondurilor de pensii românești l-a întrebat, în cadrul unei conferințe online, pe Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), care este probabilitatea să ne aflăm într-un balon speculativ. „100%!”, a venit răspunsul. „Suntem deja într-o bulă”, a declarat cel care ocupă și poziția de director la BCR Pensii.
Pe de altă parte, scenariul de bază nici nu este că această escaladare speculativă a cotațiilor va precipita pe termen scurt un șoc bursier. „Nu cred că se va dezumfla foarte curând, pentru că băncile centrale, în momentul de față, sunt dependente de existența acestei bule; ele au tot interesul ca să nu vedem o inversare a tendințelor pe piețele de capital”, mai spune Crăciun.
Indicele S&P500 al Bursei de la New York se tranzacționează în zona de 3.840 de puncte, la cele mai înalte valori din istoria sa de 64 de ani. Valoarea este de aproape 6 ori mai mare decât minimul de 666 puncte consemnat la începutul anului 2009, la un punct de exacerbare a vânzărilor în marea criză financiară care a culminat cu căderea băncii americane de investiții Lehman Brothers.
„Banii vor rămâne în continuare mulți, dobânzile vor rămâne în continuare scăzute și, din acest motiv, prețurile pe bursă vor rămâne ridicate o perioadă de timp”, spune Crăciun. „Provocarea pentru băncile centrale este cum să aibă o dezumflare ordonată a acestei bule și să nu fie una explozivă.”
La șocul coronavirus din martie, Rezerva Federală Americană a intervenit puternic în piață prin intervenții succesive de tăieri de dobândă și injecții de lichiditate. Aceste măsuri excepționale au condus la o majorare a masei monetare M2 cu 24% în anul 2020, cea mai mare dinamică de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial până în prezent.
Cel mai probabil, bancherii centrali vor alege să rămână în urma inflației și vor acționa cu tact. „Nu mă aștept ca robinetul banilor să fie închis peste noapte, brusc; vom vedea un proces gradual”, spune Crăciun.
Majorările de prețuri vor apărea doar după ce consumul reprimat se va întoarce în piață, dar învățăturile anului 2008 arată că populația a așteptat mult după experiența traumatizantă a crizei financiare.
Este un răstimp în care, momentan, pe bursă se resimte mai degrabă efectul lichidității abundente și al dobânzilor mici decât cel al unui stres din economia reală. „În momentul de față, piețele de capital – și în primul rând cea americană – par să fie deconectate de evoluțiile economice”, a conchis Crăciun.
