Discounturile cu care acțiunile SIF se tranzacționează fără activele nete sunt cronice de ani de zile, Legea fondurilor de investiții alternative, care lasă liber ridicării pragurilor de deținere, are un proces legislativ în anonimat, iar titlurile SIF sunt decorelate față de acțiunile lichide întru confirmarea trecerii acestor societăți la periferia bursei.
Deși au fost mai puțin afectate de picajul bursier de la cumpăna dintre ani, acțiunile SIF au rămas într-o zonă în care arată ca fiind penalizate de piață, cu discounturi de apropiate de 30-60% față de activele nete. Prima raportare din an, reflectă și un declin al acestor active în contextul componentei lor de acțiuni listate.
Cel mai drastic este sancționat SIF Muntenia (SIF4), care, la ultimul preț de piață, de 0,6180 lei/acțiune, se tranzacționează cu un discount de 58,82% față de ultima valoarea unitară a activului net (VUAN) de 1,5008 lei/acțiune raportată săptămâna trecută pentru finalul lunii ianuarie. La acest nivel, activul net al societății era de 1,21 miliarde lei, în scădere cu 6,65% față de cel de 1,30 miliarde lei de la finalul anului trecut.
Un discount mare, de 45,58%, afișează și SIF Transilvania (SIF3), reprezentând un ecart între prețul de pe bursă de 0,2355 lei/acțiune și VUAN-ul de 0,4328 lei/acțiune aferent activului net de 935,89 milioane lei, în declin cu 4,19% față de cel de 976,79 milioane lei raportat pentru sfârșitul lui 2018.
Societatea a fost una dintre cele mai puternic discountate pe tot parcursul anului trecut, de altfel o caracteristică pentru întreg segmentul care a fost evidențiată abia de picajul bursier antrenat de ordonanța-șoc având prevederi drastice pentru mediul corporativ. Ceea ce pentru acțiunile lichide a însemnat scăderi de 20-30%, la nivelul SIF-urilor s-a resimțit foarte puțin, iar acest lucru s-a văzut cel mai bine la nivelul acțiunilor SIF Transilvania.
Graficul atașat arată pierderea unei corelări a acțiunilor SIF față de restul bursei. Din primăvara trecută și până în decembrie, acțiunile SIF Transilvania au avut 3 secvențe destul de coerente de evoluții divergente față de indicele BET, după cum reacția a fost diferită la cutremurul bursier de la sfârșitul anului 2018 și la replicile care au urmat „seismului”.
Pierderea de corelare arată că acțiunile SIF, cele care erau cele mai lichide în etapa „boom”-ului bursier din 2005-2007, au căzut la periferia bursei și prezintă un interes scăzut. Acestea au pierdut rolul de indicator de sentiment în detrimentul acțiunilor Băncii Transilvania (TLV) și nu mai sunt utilizate decât marginal de investitori nerezidenți care vor să ia expunere pe România.
SIF Banat Crișana (SIF1) are cel mai mare activ net dintre SIF-uri, de 2,12 miliarde lei, în scădere cu 4,03% față de cel de 2,21 miliarde lei de la finalul anului trecut, dar este, de asemenea, o societate penalizată de piață. Acțiunile acestui SIF se tranzacționează, la prețul de închidere de vineri de 2,24 lei/acțiune, cu un discount de 45,43% față de valoarea unitară a activului net de 4,1048 lei/acțiune.
O poveste cu viitorul de aur în Uniunea Europeană și o poveste „obosită” de la Ministerul de Finanțe
Este rezultatul unei pierderi a capacității de captare a interesului investitorilor de pe bursă a acestor societăți. Aceștia cu greu mai găsesc ceva special la respectivele societăți care în anii imediat premergători intrării României în Uniunea Europeană lăsau frâu liber imaginației investitorilor despre cum vor putea fi folosite ca vehicule prin care să se câștige expunere la dezvoltarea țării în blocul comunitar.
În anii 2005-2007, povestea ridicării pragurilor de deținere și a năvalei pe care o vor da investitorii străini odată ce acest lucru se va întâmpla, era de natură să dea impuls bursei, însă acum acest lucru nu mai suscită nici pe departe un interes comparabil.
La finalul lunii trecute, Consiliul Economic și Social de la nivelul Ministerului Finanțelor Publice a dat un aviz favorabil legii fondurilor de investiții alternative sub a cărei incidență se vor așeza SIF-uri, însă evenimentul s-a consumat în anonimat. SIF-urile au fost reprezentate doar prin avocat, iar din partea jucătorilor pieței de capital a fost numai Jan Pricop, directorul executiv al Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF).
Prezentarea făcută legii de către reprezentanții Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) s-a consumat în relativa apatie a sălii. În afară de o cerere de lămurire, singura întrebare a venit de la un lider sindical despre cum aceste fonduri de investiții alternative pot ajuta la finanțarea IMM-urilor, simptomatic pentru faptul că incidența asupra SIF-urilor era prea puțin în alerta celor care și-au dat avizul.
Cine este în zona discounturilor de o treime
Mai puțin penalizate de piață sunt 2 societăți. SIF Oltenia (SIF5) afișează un discount de 32,36%, diferențial între prețul de la BVB de 2,0450 lei/acțiune și VUAN-ul de 3,0233 lei/acțiune aferent unui activ net de 1,75 miliarde lei, în declin cu 4,57% față de cel de 1,84 miliarde lei din decembrie 2018. Discountul este încă și mai aparent dacă avem în vedere importanța componentei de cash de pe bilanțul societății după ce aceasta a înstrăinat toamna trecută pentru 140 milioane euro către Erste Group pachetul de 6,29% din acțiunile BCR deținut anterior de societatea din Craiova.
Cel mai mic discount, de 30,27% îl au titlurile SIF Moldova (SIF2), ecart între prețul de piață de 1,1700 lei/acțiune și VUAN-ul de 1,6779 lei/acțiune. Remarcabil, deși au o deținere importantă la Banca Transilvania, ale cărei acțiuni au fost puternic afectate de picajul de la cumpăna dintre ani, activul net al SIF Moldova s-a redus cu doar 3,64% în ultima lună, la 1,66 miliarde lei, de la 1,72 miliarde lei.
SIF Oltenia și SIF-ul cu sediul la Bacău sunt în acest moment chiar mai puțin penalizate de piață decât Fondul Proprietatea (FP), emitentul care în mod tradițional se tranzacționa cu cel mai mic discount față de activul net de la categoria fondurilor închise de investiții. Diferențialul s-a majorat la 35,73% între prețulș de pe bursă de 0,8800 lei/acțiune al titlurilor Fondului și valoarea unitară a activului net comunicată pentru ianuarie la 1,3692 lei/acțiune. Activul net al FP s-a redus cu 3,32%, la 9,88 miliarde lei, de la 10,22 miliarde lei.
