Apetitul pentru investițiile bursiere este limitat. Nu numai că numărul investitorilor indiviuali activi la BVB este redus la numai câteva mii de conturi, însă cei care dispun de economii sunt reticenți și la plasamentele indirecte prin intermediul profesioniștilor din industria de administrare a activelor financiare. „Încă este greu să convingi un investitor să intre într-un fond de acțiuni”, spune reprezentantul unei astfel de companii.
Deși creșterea economică este robustă, românii nu beneficiază pe scară largă de această decât mai degrabă prin majorări de salarii sau o gamă mai extinsă de servicii. Majoritatea persoanelor active în economie au expuneri mici de capital în companiile care obțin câștiguri sporite în context de „boom” economic.
Profesioniști ai pieței de capital pun această realitate pe seama apetitului redus la risc al românilor și pe o slabă cunoaștere a comportamentului unor instrumente financiare caracterizate de oscilați de preț mai puternice decât acțiunile. Mihnea Bărbulescu este director de vânzări la Erste Asset Management, cel mai mare administrator de fonduri mutuale din România și spune că ei au renunțat de mult la ideea că vor găsi o clientelă stabilă care să ia expuneri ridivcate pe acțiuni.
Strategia este diferită. Le prezintă clienților produsele și îi conving treptat să investească succesiv câte 1%, 2%, apoi 3% din banii economisiți pe segmentul acțiuni urmând ca pe măsură ce aceștia observă comportamentul pieței și învață să tolereze volatilitatea să găsească ei înșiși apetitul pentru astfel de plasamente. „E un maraton, nu o cursă de sprint”, descrie activitatea de atragere a clientelei Bărbulescu de la Erste AM.
Înrr-adevăr, după ani de creșteri robustă a industriei fondurilor mutuale aceasta a intrat într-un impas la inversarea tendinței pe dobânzi, cu impact asupra rezultatelor pe termen scurt ale fondurilor. Astfel, Activele totale au avut un declin, de 5,26%, la 40,44 miliarde lei (8,66 miliarde euro), la sfârșitul trimestrului III al acestui an, comparativ cu 42,69 miliarde lei (9,16 miliarde euro) la sfârșitul lui 2017, conform informațiilor furnizate de Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF).
Șocul de pe zona instrumentelor cu venit fix a creat premisele pentru o sporire a interesului investitorilor pentru zona de acțiuni unde fondurile de profil au avut randamente de aproximativ o treime la o bază de raportare de 36 de luni. Mutări decisive, însă, nu sunt.
Ideea că vor obține rapid încrederea a câte 2.000 de persoane care să-și investească la bursă toate economiile este considerată drept nerealistă de către cei de la Erste și atunci munca este metodică pentru a debalansa treptat o parte din sume către investițiile în acțiuni. „încă este greu să convingi un investitor să intre într-un fond de acțiuni”, rezumă Bărbulescu, precizând că fondul de acțiuni este cel care are cel puțin 85% din plasamente pe instrumente de la această categorie.
În ansamblu, industria fondurilor de investiții a pierdut peste 20.000 de clienți de la începutul anului, iar accesul la alte zone ale persoanelor care dispun de economii este dificil. Adrian Negru, director de vânzări la Raiffeisen Asset Management, admite că cel mai greu lucru este să ajungi la masa de clienți.
În România, vânzările de unități de fond se fac debalansat prin rețeaua de agenți și sucursale ale băncilor, iar acum modificarea legislației românești în sensul directivei MiFID a Uniunii Europene, mult mai restrictivă, face încă și mai dificilă această distribuție. „E un moment foarte frustrant”, spune Radu Hanga, președinte al Asociației Administratorilor de Fonduri.
Aurel Bernat, CEO la BT Asset Management, spune că există în România 2.475 de astfel de puncte de vânzări, unde românii pot realiza indirect plasamente pe bursă. Chiar dacă pare mult, totuși, în România sunt 320 de orașe, 2.686 de comune, iar numărul de peste 3 ori mai mic decât cel de aproximativ 7.700 al farmaciilor.
Cei care dispun de economii au la dispoziție 68 de fonduri axate pe instrumentele cu venit fix, 46 de fonduri mixte și 74 de fonduri pe acțiuni. Uneori nu este nevoie decât de un drum la bancă, iar sumele minime ale investițiilor pot fi modce întrucât unitățile de fond au valori cuprinse între 10 lei și 200 de lei.
De multe ori, după ce realizează plasamentul în unități de fond, clienții chiar sunt surprinși: „Nu știam că e atât de simplu...” Bernat spune că industria are mult să lupte și cu o percepție că lumea bursieră este ceva depărtat și inaccesibil. „Am renunțat la cravată...”, spune el, arătând că analiza internă a mers chiar până într-acolo. „IT-iștii care investesc nu le poartă”, vine explicația subsecventă.
Ovidiu Dumitrescu este director general adjunct la casa de brokeraj TradeVille, care deține și societatea Vanguard, cu activitate în industria fondurilor și care are listat la bursă ca instrument de succes un fond închis pasiv de tp ETF care replică structura indicelui BET. Spune că românii până acum nu se gândesc să profite de creșterea economică decât găsing un job mai bun sau cerând o mărire de salariu. O variantă, însă, este investiția în acțiuni pentru a avea astfel expunere la profiturile în creștere ale unor companii care activează în într-o piață în „boom”.
