SIF Transilvania își informează investitorii că nu poate înainta în demersurile de majorare a valorii nominale a acțiunilor proprii, operațiune care ar urma să scoată din acționariat milioane de deținători de pachete reziduale din programul de privatizare în masă, întrucât decizia AGEA în acest sens nu a putut fi publicată în Monitorul Oficial. Un acționar din grupul omului de afaceri constănțean Constantin Frățilă a atacat în instanță operațiunea de înregistrare după un model prin care Asociația Investitorilor pe Piața de Capital a blocat o inițiativă similară a SIF Moldova.
Este deja-vu pe piața de capital românească. Pentru SIF-uri nu este așa de ușor să-și scoată din acționariat milioanele de deținători ai așa-numitor pachete reziduale dobândite prin programul de privatizare în masă de acum peste 20 de ani. Operațiunea de consolidare a acțiunilor SIF Transilvania (SIF3), care ar fi avut un astfel de rezultat, este blocată momentan. Emitentul a notificat piața că demersurile s-au împotmolit.
SIF Transilvania menționează că implementarea dispozițiilor Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 27 aprilie este împiedicată de imposibilitatea prezentării, în cadrul dosarului prospectului întocmit pentru consolidarea valorii nominale a acțiunii, a dovezii publicării Hotărârii AGEA în Monitorul Oficial al României.
La începutul lunii mai, chiar după desfășurarea Adunării Generale, Maria Pavel, acționar care acționează concertat cu omul de afaceri Constantin Frățilă, a inițiat demersuri în justiție pentru împiedicarea operațiunii de piață. Este unde demers care face parte din războiul de uzură care există de ani buni între fostul arbitru de fotbal Frățilă și șeful de aproape un sfert de veac al SIF Transilvania, Mihai Fercală.
Litigiul inițiat de Pavel are ca model atacarea unei decizii similare a SIF Moldova (SIF2) de către Asociația Ivestitorilor pe Piața de Capital (AIPC) în urmă cu 2 ani. Atunci, Asociația a atacat la Tribunalul Bacău prin 3 procese inițiativa SIF-ului de a majora de 25 de ori valoarea nominală a acțiunilor, invocând că scoaterea din acționariat a deținătorilor pachetelor reziduale reprezintă o veritabilă „expropriere”, așa cum o denunța președintele entității, Laviniu Beze.
Primul dintre aceste litigii, inițiat la Tribunalul Bacău, a vizat tocmai înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului a hotărârilor AGEA din ianuarie 2016, în care acționarii SIF Moldova au decis inițierea operațiunii de consolidare, și este echivalentul demersului inițiat de Pavel.
AIPC a reușit să „trântească” cosolidarea acțiunilor SIF Moldova în acel proces, fapt care probabil a fost luat în calcul de Frățilă. Atunci, Asociația Investitorilor și-a atins obiectivul nu câștigând pe fond, pentru că procesul a fost pierdut, ci tergiversând litigiul și împiedicând astfel publicarea hotărârilor AGEA în Monitorul Oficial dincolo de calendarul operațiunii de piață, așa cum acesta a fost votat de acționari.
Notificarea către piață a SIF Transilvania indică faptul că societatea cu sediul în Brașov este aproape în același punct cu cel care a împiedicat demersul similar al SIF Moldova. Este ceva pe care nu sconta Fercală, cu atât mai mult cu cât miza pe o aprobare a prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Argumentul său este că retragerea acționarilor care nu subscriu pentru rotunjirea deținerii ar urma să fie asigurată la valoarea de piață și nu la valoarea nominal, așa cum intenționase SIF Moldova și cum a fost considerat inechitabil de către reglementatorul pieței care acum aproape 2 ani a respsins prospectul.
Obiectivul operațiunii de consolidare exprimat fățiș de Fercală - „Dorim, de asemenea, să reducem numărul de acționari. Să nu mai fie milioane de oameni” – este practic periclitat din nou de un demers în justiție al unor contestatari, așa cum s-a întâmplat acum 2 ani la SIF Moldova.
