Cu 8 listări de acțiuni și obligațiuni în primul trimestru, maximele din 2007 depășite pentru indicele BET, titluri de stat absorbite de piață în proporții gargantuane și explozii de preț pe piața AeRO, bursa românească traversează la acest moment o etapă fastă, care îi uimește pe brokeri și pe administratorii de active financiare.
Un context în care premierul Florin Cîțu a anunțat, în deschiderea Profit Piața de Capital.forum, că Guvernul va adopta cât mai curând o strategie pentru dezvoltarea pieței de capital.
Videoconferința Profit Piața de Capital.forum a fost organizată cu sprijinul Banca Transilvania, al Bursei de Valori București, Evergent Investments, SIF Banat-Crișana, SIF Muntenia, Depozitarul Central, Romgaz, Transgaz, Biofarm și Conpet, fiind transmisă în direct și la Profit TV
În deschiderea conferinței, șeful Guvernului premierul Florin Cîțu, s-a arătat favorabil reducerii taxării pe câștigurile la bursă, precizând totodată că va exista o strategie și pentru capitalizarea instituțiilor financiare ale statului, dar capitalul va trebui atras din alte părți, nu de la buget.
Florin Cîțu a arătat că, anul trecut, Guvernul a reușit două lucruri importante pe piața de capital, respectiv injectarea de lichiditate prin programul Fidelis, aproape 1 miliard de euro, și, mai important, modificarea legislației care să ajute capitalizarea companiilor românești cu capital negativ, prin stimulente fiscale.
Acum, a adăugat Cîțu, trebuie profitat de decizia agenției de rating S&P, care a păstrat calificativul BBB-, dar a modificat perspectiva la stabilă pentru România, și atrași investitori care până acum au ocolit România și ca urmare a modului în care a fost tratată proprietatea privată, dar și din cauza numărului mare de autorizări și timpului de aștepare a acestora.
În acest context, premierul a arătat că Guvernul va aproba cât mai curând strategia pentru dezvoltarea pieței de capital, iar în acest scop va exista o consultare și cu BVB. Întrebat dacă o astfel de strategie ar putea inclde și reducerea de la 10% la 1% a impozitului pe câștigurile din tranzacții la bursă, premierul Cîțu a spus: ”Nu văd o problemă aici, dacă ar ajuta pe români să se îndrepte mai mult, investitorii individuali, către piața de capital”.
Premierul a apreciat că astfel de stimulente vor fi, pentru investitori, simplificarea sistemului de taxe, digitalizarea, e-facturarea.
Florin Cîțu a mai arătat că o parte importantă a strategiei va privi și sectorul instituțiilor financiare ale statului, mai ales că urmează a fi operaționalizată Banca de Dezvoltare a României. ”Rămâne intenția mea și pentru instituțiile finaciare ale statului de a le ajuta cu capital, dar nu de la stat”, a subliniat prim-ministrul.
Șeful Guvernului a transmis totodată că că dorește revenirea la normalitate și redeschiderea economiei românești, pentru că potențialul acesteia este imens. O economie sănătoasă va fi în măsură să ajute, cu resuresle necesare, și la combaterea pandemiei, iar Guvernul va ajuta companiile să revină la normalitate, inclusiv prin centre de vaccinare organizate la sediul acestora.
Ministerul Economiei vrea să listeze cât mai multe dintre cele 37 de companii pe care le are în portofoliu, însă 28 dintre acestea au probleme financiare grave, a transmis și ministrul de resort, Claudiu Năsui.
"Strategia noastră la Ministerul Economiei este de a lista mai multe companii care sunt listabile. Din 37 de companii unde ministerul are capital majoritar, excluzând filialele, pentru că sunt multe companii care dețin alte companii, 28 au grave probleme financiare, iar prin grave probleme financiare ne referim la unul din patru cazuri: fie sunt cu pierderi financiare mari an de an, fie sunt cu datorii foarte mari, restanțe imense, arierate imense mai ales la bugetul de stat, dar și la altele, fie sunt în insolvență sau chiar în faliment. Avem un portofoliu destul de dificil și strategia este clară, trebuie să închidem, să oprim aceste găuri negre cât mai repede, iar companiile care sunt listabile, să fie listate. Trebuie să începem acest proces de listare cât de curând", a declarat Claudiu Năsui.
El a asigurat că Ministerul Economiei va duce la bun sfârșit toate programele de ajutor de stat deja începute, însă pentru viitor modalitatea preferată de a sprijini economia va fi cea a facilităților fiscale, întrucât acestea ocolesc birocrația și pot fi aplicate tuturor. Acesta a prezentat, ca exemplu de facilitate fiscală ce poate fi acordată la nivelul întregii economii, măsura propusă anterior de USR pentru scutirea de taxe și impozite, pentru toți salariații, a unei sume echivalente cu salariul minim.
Intervenția statului în economie pentru a sprijini unele sectoare în această perioadă este, într-o oarecare măsură, justificată, spune Năsui, deoarece tot statul a restricționat sau chiar închis firmele din acele domenii. "Este important de spus că o societate liberă, în sensul liberal al termenului, bazată pe proprietate privată și respectul societății private, trebuie să aibă și pârghiile să se apere de evenimente externe, cum ar fi războiul sau, acum, o pandemie. În acest context, măsurile acestea, care sunt liberticide, își găsesc o justificare măcar temporară. Pentru lucrurile de tipul scheme de ajutor de stat și alte lucruri de genul acesta, subvenții, bani pe care îi luăm de la unii și îi dăm la alții, își găsesc justificarea în faptul că au un caracter de despăgubire. Faptul că statul este cel care a obligat întreprinderi să se închidă, înseamnă că statul este cel care, cumva, ar trebui să fie acolo și să le despăgubească pentru toate efectele ulterioare ale acelei închideri. Deci, practic, este o aplicare a principiului <>, cel care a închis, plătește, iar acela este statul", a spus Năsui.
Actualele programe de sprijinire a firmelor, în contextul restricțiilor pentru combaterea pandemiei, sunt afectate de birocrație. "Sunt fanul ca aceste despăgubiri să fie date sub forma mai mult de facilitate fiscală. Pentru că atunci ele se vor regăsi pentru toată lumea, fără birocrație, fără să treuiască să bugetăm, să așteptăm bani, să avizăm, să aprobăm să luăm dosare la puricat, etc. Însă, așa cum am spus când am preluat acest mandat, tot ceea ce este început, continuăm. Ducem la bun sfârșit toate proiectele. Evident că avem niște probleme și niște blocaje cu care am fost foarte deschis și transparent și care vin din faptul că măsurile acelea promise nu aveau finanțare europeană. Nu este suficient să dai un OUG în care să spui că Uniunea Europeană ne va da bani, ca UE să ne dea bani. Cu UE trebuie să ai un contract de finanțare, lucru pe care aceste măsuri nu le-au avut și de acolo și întârzierile", a spus ministrul.
Întrebat despre cum ar putea arăta facilitățile fiscale care să fie acordate pentru sprijinirea economiei, Năsui a adus în discuție propunerea mai veche a USR de reducere a poverii fiscale pe salarii.
"Orice ajutor de stat de tip schemă de ajutor de stat trece printr-o selecție întreagă a unor funcționari publici, care să spună tu pimești bani, tu nu, printr-o serie de criterii. Schemele de ajutor de stat sunt alese arbitrar, îi favorizează pe unii, nu pe alții, pe când o facilitate fiscală se aplică ușor, fără birocrație, se aplică tuturor. Noi la USR Plus am candidat inclusiv pe o platformă economică, pe reducerea poverii fiscale pe muncă. În România nu avem cele mai mari impozite din UE, dar dacă ne uităm pe salariile mici, acolo suntem în top. Aveam cea mai mare impozitare a salariilor mici și de aceea noi am candidat pe zero taxe pe salariul minim pentru toată lumea, iar asta se aplică inclusiv salariilor mari. Toată lumea ar avea bani în plus la salarii, dar cei ajutați cel mai mult ar fi cei cu salariile mai mici prin prisma faptului că acei primi bani nu se taxează. Nu avem această măsură în programul de guvernare, dar avem în programul de guvernare că o vom încerca anul următor într-un program pilot", a spus Năsui.
Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, îndeamnă Guvernul să listeze cât mai rapid companiile de stat la bursă și să profite astfel de cotațiile aflate la maxime istorice, câtă vreme politica monetară este ultrarelaxată. România nu “și-ar vinde țara pe nimic”, ba chiar ar putea-o cumpăra tot românii, prin fondurile de pensii care au bani de plasat. “Șapte milioane de români au miliarde de euro disponibile pentru investiții, putem să le vindem acțiuni sau nu”.
“Argumentul că nu ne vindem țara pe nimic, care a fost în spațiul public, eu zic că nu ține. Unu, pentru că o putem cumpăra chiar noi și avem o industrie dezvoltată de fonduri private de pensii, de fonduri mutuale și un sector în creștere de investitori retail. Și al doilea motiv, bursa este pe maxime, cred că statul ar trebui să listeze companiile la bursă”, spune Cristian Popa.
Mai multe companii listate înseamnă și o mai bună transmisie a politicii monetare, chiar dacă principalul instrument este dobânda la credite, spune oficialul BNR. Companiile listate devin mai bine capitalizate și potențiali clienți ai băncilor în ceea ce privește finanțarea curentă, ceea ce în urmă duce la creșterea gradului de intermediere financiară, care e cel mai redus din Europa. “Acest barometru al bursei ne arată și că momentul potrivit pentru listarea companiilor este acum. Ne arată că există condițiile necesare pentru listări de succes. Dacă antreprenorii o fac și reușesc să atragă capital și mă bucur să văd și companii medii sau mari care intenționează listarea, mă întreb de ce nu o fac ar face-o și companiile de stat. Cred că statul ar trebui să învețe din ce face mediul privat, iar acesta din urmă are clar o tendință de apropiere de piața de capital”, adaugă Popa.
Oficialul BNR întărește totodată ideea că listarea companiilor de stat nu înseamnă că acestea vor fi înstrăinate.
România are încă un grad redus de intermediere financiară în comparație cu alte state din UE, ceea ce limitează finanțarea economiei, și este nevoie de o participare sporită la piața de capital a micilor investitori retail, prin redirecționarea spre Bursă măcar a unei părți din depozitele bancare ale populației, atenționează și directorul general al Bursei de Valori București (BVB), Adrian Tănase.
"Ca să dezvoltăm această verigă foarte importantă, trebuie să avem o participare la piața de capital a populației mult superioară celei din momentul de față. Avem depozite nete în sistemul bancar de peste 30 de miliarde de euro, care practic stau degeaba și nu finanțează economia, iar singurul canal prin care putem redirecționa acești bani către economie este piața de capital, nu văd alt canal", a spus Tănase. El a precizat că aceasta este o problemă structurală, care ține și de gradul de cultură financiară al populației din România, fiind nevoie de parcurgerea unui întreg proces educațional în acest sens.
"Însă până acolo mai sunt și chestiuni de reglementare care ar putea facilita și stimula participarea populației pe piața de capital. Susținem un demers prin care vrem să introducem sistemul de reținere la sursă a impozitului pe câștigurile de capital. Credem că acest lucru se poate face foarte ușor de către Ministerul Finanțelor Publice, iar măsura ar ajuta foarte mult la deblocarea și direcționarea spre piața de capital a unei părți din acești bani care stau în sistemul bancar, măcar a unui miliard de euro din depozitele populației, care ar putea finanța direct companiile românești listate la Bursă, care au nevoie de cash și nu sunt eligibile pentru finanțare bancară", a punctat șeful BVB.
El și-a exprimat speranța că va exista un răspuns favorabil din partea autorităților pentru a implementa acest sistem de reținere la sursă. "Scopul este încurajarea investițiilor populației pe piața de capital și, astfel, sporirea finanțării economiei și creșterea gradului de intermediere financiară în România", a conchis Adrian Tănase.
Președintele SIF Banat-Crișana, Bogdan Drăgoi, spune că autoritățile trebuie să ia măsuri dacă vor să facă din bursa românească o prioritate, în condițiile în care lichiditatea rămâne foarte redusă: mai multe listări, management mai bun, dar și reducerea impozitelor pentru jucători, care să atragă mai mulți investitori mici și deblocarea tranzacțiilor fondurilor de pensii, care sunt aspru penalizate cu comisioane.
“Dezvoltarea pieței de capital trebuie să fie o prioritate. Cum o facem? Răspunsul e puțin mai complicat”, spune Bogdan Drăgoi. “Ne așteptăm ca statul să-și intre în rol și să vină să susțină această piața de capital, atât prin listări noi, cât și prin un mai bun management și poate o rotație mai mică a managementului la companiile deja listate. Pe de altă parte, sectorul privat s-a mișcat foarte bine în ultima perioadă, a venit cu listări și la firme mici și la firme mari. Intenții există, dorințe există și piața și mai ales BVB a făcut eforturi să devină transparentă și să ajute”, spune Drăgoi.
Este nevoie, însă, de mai multe tranzacții zilnice, care acum sunt la doar 10 milioane de dolari, chiar dacă piața locală a ajuns de curând la statutul de piață emergentă. “Chiar dacă de mult timp vorbim de performanțe pe piața de capital, dacă ne uităm la volumul zilnic, este tristețe, poate că e ceva mai bine decât în 2018 sau 2020, dar nu este la nivelul la care ne așteptăm, pe care ni-l dorim sau unde ar trebui să fim într-un context global”.
Drăgoi, care a fost lucrat mai bine de trei ani în Ministerul Finanțelor, fiind pentru scurt timp și ministru, dă exemplu despre cum statul înțelege să stimuleze un instrument prin programul cu obligațiuni pentru populație Fidelis, pentru care impozitul este zero. De o taxare mai mică este nevoie și pentru atragerea investitorilor retail la bursă, spune acesta. BVB și Asociația Administratorilor de Fonduri au propus, la începutul acestui an, care în loc de impozit de 10% din câștiguri și contribuții de asigurări sociale și de sănătate, dar cu posibilitatea deducerii pierderilor, investitorii să plătească un impozit de 1% la tranzacție.
“Atâta timp cât faci o taxare cu 1% la tranzacții cu stopare la sursă, pe de o parte facilitezi birocrația, pe de altă parte ai un avantaj al ANAF, care în loc să meargă să vadă că 100.000 de jucători plătesc taxele la timp, nu ai de monitorizat decât 20 de brokeri și îți vei asigura și un flux continuu de lichiditate. Există avantaje de ambele părți, dar scopul principal al acestei măsuri trebuie să fie acela de stimulare și de atragere a retailului către bursă. Este trist să vedem astăzi că o mare parte dintre jucători se duc către platforme externe, către tot felul de moduri de plasare a banilor și nu o fac prin bursa locală” spune Drăgoi.
O altă problemă care ține pe loc volumele zilnice ține de felul în care plătesc comisioane fondurile private de pensii, care sunt cei mai mari investitori instituționali. “Este o nebunie ca astăzi, într-o bursă pe care încercăm să o dezvoltăm, principalii jucători, fondurile de pensii, au poziții de bani în hold și dacă te uiți puțin în legislație vei constata că nu tranzacționează nimic, deoarece comisioanele sunt plătite de către managerul de fond. Este greșit și o sursă foarte mare de potențială finanțare a pieței de capital care este blocată, nu ai de unde să iei lichiditate dacă principalii jucători nu tranzacționează”, adaugă Drăgoi.
Tendințele de creștere a numărului de investitori individuali la bursă s-au accelerat și au apărut jucătorii care plasează bani ca hobby, dar și cei care folosesc plasamentele în titluri pentru economisire, spune Vlad Pintilie, director general adjunct BT Capital Partners.
“Perioada pandemiei a fost destul de propice pentru ridicarea profilului investitorilor individuali la Bursa de Valori București și pe piața de capital în general”, spune Vlad Pintilie. “Trendurile pe care le-am observat, le așteptam să apară. Dar pe piața locală am ars câteva etape. Mă refer în principal la tipul de investiție ca hobby, ca o activitate pe care o faci în timpul liber, fără ca neapărat să dorești să construiești ceva pe termen lung. Asta apare, de obicei, la început, în dezvoltarea unei piețe de capital, când este o masă de investitori care dorește să-și încerce norocul sau mai târziu, după ce deja s-a construit o clasă importantă de investitori care are au la bază principii de investire fundamentate în teoria economică și în educația financiară”, spune Pintilie.
Ca urmare a pandemiei și a evoluției bursei în anul 2020, cu scăderile puternice din martie, și cu revenirea spectaculoasă ulterioară în care pierderea nu doar a fost recuperate, dar chiar s-au depășit valorile inițiale, au apărut noi clase de investitori, arată Pintilie. “În același timp s-a dezvoltat și tipul de investiție ca economisire, o dată cu produsele pe care Ministerul de Finanțe le-a pus la dispoziție prin titlurile de stat dedicate populației – Fidelis -, prin care s-au adunat sume record de bani pentru acest gen de emisiune, și în același timp am văzut și o atenție ridicată pentru rezultatele financiare ale companiilor. Asta ne facem să credem că și zona de analiză fundamentală devine din ce în ce mai importantă”, explică directorul adjunct al BT Capital Partners.
Intermediarii sunt, astfel, în poziția de a încasa comisioane din volume mai mari de tranzacționare, spune Pintilie. Pe de altă parte, brokerii nu au încă un serviciu de consultanță pentru clienții din piața de capital în adevăratul sens al cuvântului și așteaptă niște modificări legislative în această direcție. “Dar ne dăm seama că investitorii caută atât instrumente în care să aibă încredere, cât și instrumente care să le aducă randament. Un sentiment de genul ăsta pe piața de capital din partea retail este foarte important pentru bursă, și acest lucru se vede”, spune Pintilie.
Un anunț important a fost transmis din partea Romgaz , directorul economic al Romgaz, Răzvan Popescu, precizând că producătorul de gaze controlat de stat a primit un prim răspuns la oferta fermă de preluare a subsidiarei românești a gigantului petrolier american ExxonMobil, care deține jumătate din drepturile și obligațiile concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep din sectorul românesc al Mării Negre.
Popescu, care timp de aproape 9 ani a fost manager și trader la Serviciul de administrare a rezervelor internaționale din cadrul Direcției Operațiuni de Piață a Băncii Naționale a României (BNR), a spus că a venit la Romgaz în decembrie anul trecut special pentru acest proiect de preluare a ExxonMobil România, despre care crede că ar trebui să sporească foarte mult vizibilitatea Romgaz în cadrul Bursei de Valori, față de investitorii români și străini.
"Însă până la urmă, cred că investitorii se așteaptă la rezultate, iar foarte multe companii românești, inclusiv de stat, au anunțat foarte multe proiecte bombastice, pe care nu le-au dus până la capăt și care nu au avut o finalitate. Cred că cel mai important lucru este să demonstrăm că obiectivele pe care ni le asumăm pot fi atinse", a punctat Popescu.
Întrebat despre provocările reprezentate de acest proiect pentru Romgaz, inclusiv în ceea ce privește problemele și incertitudinile legislației locale în domeniu, directorul economic al companiei de stat românești a spus că nu crede că ExxonMobil pleacă din România neapărat din cauza legislației.
"Nu cred că cei de la ExxonMobil au decis să plece din România neapărat pe această considerație (din cauza prevederilor în vigoare ale Legii offshore, despre care operatorii au spus în repetate rânduri că sunt defavorabile investițiilor – n.r.). Ei și-au vândut foarte multe participații minoritare la concesiuni de hidrocarburi, și în Marea Nordului, și în alte locuri, încercând, cred, să își restrângă operațiunile, mai ales că și-au propus o țintă foarte ambițioasă, de a ajunge să fie neutri din punct de vedere al emisiilor CO2 în următorii 10 ani. Cred că și din acest motiv au decis să se retragă din alte zone", a declarat Răzvan Popescu.
El a arătat că acest proiect trebuie abordat și implementat în etape pentru a avea succes. "Într-o primă etapă avem finanțarea achiziției efective, iar ulterior pe cea a cheltuielilor de capital necesare dezvoltării perimetrului Neptun Deep. Mai ales că ne dorim foarte mult să mergem și pe piața de obligațiuni și să reușim să ne finanțăm acolo, unde dobânzile în acest moment sunt foarte scăzute la euro după cum bine știm. Din punctul meu de vedere, cel mai bine ar fi ca obligațiunile să fie emise în euro pe o piață europeană, dat fiind necesarul nostru mare de finanțare și lichiditatea scăzută de pe piața locală. Dat fiind că în 2021-2022 va fi etapa finală de explorare a Neptun Deep, acest lucru ne-ar da timpul necesar pentru a putea pune la punct prospectul de emisiune de obligațiuni, dacă vom reuși să realizăm achiziția", a opinat Popescu.
Investitorii trebuie să fie mult mai dispuși să afle cum funcționează companiile care sunt listate, ce proiecte și strategii adoptă, dar și companiile trebuie să fie dispuse să ofere în permanență aceste informații, întrucât există judecăți pe baza acestor informații din piață care influențează randamentul investitorilor și parcursul companiilor, a transmis Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest.
„Simt că există încă o dificultate, că ar fi utilă mai multă comunicare între companii și investitori. Ar trebui, pe de o parte, și investitorii să fie mai dispuși să intre în măruntaiele companiilor care sunt listate, ce oferă, și, bineînțeles, și din partea noastră, a antreprenorilor, să avem o permanentă disponibilitate în a oferi toate informațiile. Aici trebuie să găsim soluții”, explică Zăgan. CEO-ul susține că prezența pe piața AeRO, unde s-au listat anul trecut, exceptând sursa de capital, le-a conturat profilul, i-a făcut mai responsabili și le-a oferit posibilitatea de a fi transparenți și în permanentă legătură cu investitorii lor.
„Din punctul acesta de vedere, este ca un fel de mediu de afaceri. Pentru companiile care sunt listate deja este o obligație, dar cred că ar trebui să fie un mod de gândire pentru orice companie de peste tot. Este un concept. Recomand oricărei companii să nu stea pe gânduri și să facă pasul acesta, sigur, dacă are nevoie de capital și dacă este dispusă să ofere transparență”, mai spune Zăgan. Referitor la provocări, Zăgan precizează că a trebuit să învețe foarte multe lucruri, pentru că nu avea studii în domeniul agriculturii, dar și-a dorit și a avut acea doză de curaj pentru a face acest pas și, în aceeași măsură, a fost interesat să învețe și despre piața de capital.
Investitorii la bursă au ajuns la un anumit grad de maturitate și nu își mai îndreaptă atenția către partea de dividende pe care le pot obține din plasamentul banilor lor, ci urmăresc potențialul de creștere al companiei și gradul de multiplicare al banilor investiți, spune Iulian Nedea, CEO Simtel.
„Antreprenorii au sesizat că aici (n.r. piața de capital) se pot duce și se pot capitaliza, cel puțin în perioada aceasta, în ultimul an, și cred că lucrul acesta se va mai întâmpla cu succes câțiva ani de zile. Se pot capitaliza cu succes de pe piața românească de la investitori care și ei au ajuns la un anumit grad de maturitate. În momentul acesta investitorii profesioniști se uită la volatilitate, dar, de asemenea, se uită cu foarte mare atenție și la potențialul de creștere al companiei. Ar putea să se ducă către companii tradiționale, companii cu potențial foarte mare, mai ales din prima categorie a bursei, unde randamentul ar fi 6-8% și ar putea sta liniștiți acolo. În schimb, au găsit potențial în companiile românești, se uită cu atenție, și nu la partea de dividende, nu asta îi interesează, ci se uită de câte ori le pot fi multiplicați banii prin creșterea valorii acțiunilor”, spune Nedea, arătând că este unul dintre motivele pentru care vor să vină la bursă.
Conform spuselor CEO-ului, compania funcționează după modelul american, unde antreprenorii învață că atunci când au o companie cu potențial, trebuie să se îndrepte atât înspre bănci, cât și înspre piața de capital, spre deosebire de modelul european, unde companiile se duc destul de mult către bănci, dar și băncile vin în întâmpinarea antreprenorilor și le oferă dobânzi foarte mici.
„Nu venim cu obligațiuni, ci venim cu acțiuni chiar pe Bursa de Valori București, pe piața AeRO. Nu este un pas simplu pe care vrei să-l faci, te gândești de multe ori care sunt motivele pentru care vrei să faci asta, ce vei face cu banii, unde îi vei investi. Ai nevoie să stai de vorbă cu brokerii, cu investitori. Noi am tras concluzia că este un pas bun pe care să-l facem acum. Dobânzile s-au dus destul de mult în jos și astfel, în momentul acesta, investitorii se uită cu atenție și către alte companii. Noi, de asemenea, antreprenorii, ne uităm că deși dobânzile, poate pentru cei care plasează banii la bănci, s-au dus destul de mult în jos, pentru noi, pentru antreprenori, încă dobânzile aș putea spune că sunt la un nivel ridicat, dacă ne comparăm cu companiile din vest. Cred că și noi am găsit o oportunitate bună în momentul acesta”, mai spune CEO-ul.
În plus, Nedea adaugă faptul că este un moment potrivit pentru a veni la bursă și în contextul Green Deal și datorită interesului companiilor asupra amprentei de carbon, de a se implica în societate și a sprijini mediul.
Fondurile de pensii private se confruntă, din cauza lichidității reduse a Bursei de Valori București, cu dificultăți în ceea ce privește plasarea în acțiuni a sumelor primite lunar în administrare din partea clienților, este mesajul transmis de Andreea Pipernea, vicepreședinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). "Dacă pe piața locală nu vom găsi acțiuni în care să investim, vom ieși în afara țării", a spus reprezentantul asociației.
"Noi avem mandat de la investitori, de la persoane fizice, să plasăm banii primiți în administrare pentru obținerea celui mai bun randament în condiții stabilite de risc. În baza acestui mandat, lunar plasăm un sfert din bani în acțiuni listate la bursă. Din punctul nostru de vedere, investiția pe bursa locală devine de la lună la lună și de la an la an din ce în ce mai problematică. Fondurile de pensii au un comportament buy and hold (cumpără și păstrează - n.r.), am devenit astfel fonduri de private equity, dar problema este că nu prea mai avem ce să cumpărăm, e din ce în ce mai greu să cumpărăm acțiuni. Fondurile de pensii încep să se uite din ce în ce mai mult și în afara țării, la alte piețe de capital. Este o motivație legitimă, de diversificare din punct de vedere al industriilor deținute, al zonelor geografice unde plasăm banii clienților. Așteptăm cu foarte mare interes viitoarele listări, este foarte mare nevoie de aceste listări. Dacă pe piața locală nu vom găsi acțiuni în care să investim, vom ieși în afara țării", a afirmat Pipernea.
Ea a mai spus că industria fondurilor de pensii private, în această perioadă de stres financiar, care s-a tradus anul trecut la un moment dat în scăderi bursiere de până la 30%, a arătat că, totuși, modul în care banii sunt investiți de către fondurile de pensii, reglementările în vigoare și politicile pe care le au administratorii în zona investițională sunt solide, adaptate contextelor, inclusiv celor de scăderi și fluctuații, astfel încât s-au obținut radamente de peste 6% în zona Pilonului 2, de aproximativ trei ori peste rata inflației.
"Cred că este un lucru foarte important de menționat, că într-o perioadă și într-un an atât de stresant financiar, fondurile de pensii și-au făcut treaba, atât din punct de vedere al randamentelor, dar și din punct de vedere al comportamentului stabilizator. Spre deosebire alte perioade, când fondurile de pensii aveau o pondere mai redusă în zona bursieră, acum, prin dimensiunea sumelor plasate, fondurile de pensii au fost un factor stabilizator", a mai spus vicepreședintele APAPR.
De la începutul anului SSIF TradeVille, casă de brokeraj axată pe retail, a ajuns la tranzacții intermediate de aproximativ 989 milioane lei, aproape 10% din total, fiind și în ziua videoconferinței Profit Piața de Capital.forum pe locul 3 în clasamentul intermediarilor pentru piața reglementată de la BVB. Este o măsură a participării la piață a investitorilor individuali, revenire importantă după efervescența „boom”-ului bursier din 2005-2007.
Ovidiu Dumitrescu este director general adjunct la furnizorul de servicii finanicare și caracterizează mediul ca fiind unul propice. „Este un mic paradis al capitalismului timpuriu bursier”, a arătat acesta, nuanțând că vor veni și vremuri mai grele pentru piață.
În piața AeRO au fost atinși multiplii foarte ridicați, iar o companie precum SafeTech innovations (SAFE) a ajuns să se tranzacționeze la o valoare de 10 ori mai mare decât prețul plasamentului privat care a premers listării. Este încurajarea pentru alți antreprenori că pot obține evaluări bune pe bursă.
Răzvan Raț, director general adjunct la BRK Financial Group (BRK), afirmă că antreprenorii și-au adus societățile pe bursă urmând puterea exemplului. „Companiile vor să profite de lichiditatea mare din piață”, a declarat acesta. Fondatorii acestora caută extinderea afacerii, expunere, transparență, creșterea reputației, planuri de stimulare a angajaților prin acortdarea de acțiuni la prețuri preferențiale. „În opinia mea este cel mai bun moment pentru listarea companiilor, indicii bursieri sunt la maxime istorice, iar lichiditatea domină piața”, mai spune Raț de la BRK, societate care a anunțat că a primit sarcina intermedierii unei oferte publice primare pentru listarea developerului imobiliar One United Properties.
Mihnea Bărbulescu este de un sfert de veac pe bursa românească și în calitate de director de vânzări la Erste Asset Management spune că „trăim vremuri de aur pentru business-ul nostru”. Observă tendința unei creșteri a interesului pentru fondurile de acțiuni care i se parte și opțiunea corectă pentru cei care au ținte pe termen lung: „Singurul loc unde poți să-ți conservi averea și să o multiplici este în zona de investiții în acțiuni.”
Condiția este ca investitorii să tolereze volatilitatea și să-și asume că aceasta – ca și riscul – „face parte din viață și cred că cei care-și asumă o volatilitate mai ridicatăvor avea randamente mai mari”. Pentru navigarea mai ușoară în zona acțiunilor companiilor din zona antreprenorială, el își însușește o idee promovată de președintele Bursei de Valori București Radu Hanga ca operatorul de piață să alcătuiască un indice pentru cele mai lichide acțiuni de pe piața AeRO. Este exact parcursul acestui segment cel care îi spune lui Bărbulescu de la Erste AM despre etapa traversată: „În ultimii 25 de ani eu nu am văzut asemenea planete aliniate...”
Atingerea pragului de 1 milion de investitori pe piața de capital până la finele anului 2022, de la circa 450.000 în prezent, este un obiectiv urmărit de Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF) printr-un proiect demarat în septembrie 2020, a anunțat Horia Gusta, președintele AFF. "Încercăm să convingem Ministerul Finanțelor Publice că reducerea de la 10% la 1% a impozitului pe câștigul la bursă va conduce la creșterea veniturilor la bugetul statului", spune Gusta.
Asociația Administratorilor de Fonduri, alături de Asociația Brokerilor, Bursa de Valori București și Autoritatea de Supraveghere Financiară, au prezentat Ministerului Finanțelor Publice o listă cu argumentele pentru reducerea impozitului de la 10% la 1% pentru câștigurile obținute pe piața de capital și eliminarea depunerii declarației de venit, adică transferul acestei obligații de plată a impozitului către administratorii de fonduri și societățile de brokeraj, prin reținerea la sursă a acestui impozit.
"A fost și este un demers de mare interes pentru atât pentru noi cât și pentru Ministerul de Finanțe. Este un demers unde noi am încercat toate argumentele. Sunt mai multe avantaje pentru statul român, respectiv că acesta va avea ca interlocutori 41 de companii - 18 de asset management și 23 de societăți de brokeraj, care ar reține la sursă, versus 376.000 de investitori în industria fondurilor mutuale și peste 60.000 în piața de capital, ceea ce va aduce o debirocratizare pentru ANAF", a explicat Gusta. El susține că un impozit de 1% ar putea aduce resurse suplimentare pe piața românească de capital.
"În acest context, mă gândesc că o nouă inițiativă legislativă s-ar întoarce cumva spre tehnologiile care, iată, vin din urmă. Ce ar fi dacă investitorii ar putea plăti investițiile pe BVB prin criptomonede? Cred că ar fi o deschidere nemaîntâlnită pe care piața de capital din România ar arăta-o, care ar conduce la creșteri substanțiale de investitori și resurse în această zona", a afirmat președintele AAF. Gusta susține că reducerea impozitului și reținerea la sursă vor conduce la creșterea bazei CASS, în prezent plafonată, și implicit mai multe venituri la bugetul de stat.
Președintele AAF a mai spus că industria fondurilor de investiții nu a reușit să recupereze în totalitate pierderea provocată de pandemie.
"Mai avem de recuperat 700 milioane de lei pentru a ajuge la nivelul atins la finele lunii februarie 2020. Vestea bună este că, după 13 luni de la declanșarea pandemiei, industria de asset management numără cu 20.000 mai mulți invesitori, avem peste 376.000 de investitori. Vestea și mai bună este că interesul investorilor pentru fondurile de acțiuni a crescut, avem peste 6.000 de investitori în plus la această categorie de fonduri. Asta s-a întâmplat și pentru că randamentele fondurilor de acțiuni s-au situat între 30% și 50%. Producem randamente pentru investitori și din acest motiv solicităm statului un cadru legal care să impulsioneze și mai mult această industrie", a mai spus Gusta.
AAF a inițiat, în septembrie 2020, un proiect denumit Economisește inteligent, prin care se urmărește ridicarea gradului de conștientizare a investițiilor în fonduri.
Promisiunea finală - Proiectul va continua și în acest an, cu ținta ca numărul de investitori în industrie să atingă 1 milion la finele anului 2022!
