ASF a comunicat guvernului un punct de vedere potrivit căruia statul ar trebui să vândă prin bursă pachetele minoritare la companiile de distribuție din energie și Telekom România. "Cred că avem șanse să facem ceva anul acesta", afirmă președintele Autorității, Mișu Negrițoiu.
Capitalizarea de 21 miliarde euro a Bursei de Valori București, echivalentă cu 14% din produsul intern brut, este net inferioară piețelor de la Budapesta și Praga, cu capitalizări de 62 miliarde euro (55% din PIB) și, respectiv, 38 miliarde euro (22% din PIB), arată o prezentare de astăzi a Fondului Proprietatea (FP), realizată în cadrul unui eveniment de aniversare a 5 ani de la listarea acestui emitent.
În ceea ce privește lichiditatea, lucrurile stau încă și mai prost. În ultimele 12 luni, rulajul mediu zilnic de la BVB a fost de 9,4 milioane euro, de peste două ori mai slab decât cel de 22,1 milioane euro de la Praga și de aproape trei ori mai mic decât cel de 28,6 milioane euro de la Budapesta.
Mișu Negrițoiu, președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), are și o explicație pentru aceste diferențe majore: felul cum a fost gândită privatizarea în respectivele țări. Dacă în alte țări din Europa Centrală și de Est, piața de capital a fost gândită ca un canal eficient al privatizării, România a mers mai degrabă pe calea alegerii cumpărătorilor din rândul investitorilor strategici. Așa se face că marile companii ale căror acțiuni ar trebui să fie "blue-chip" nu sunt prezente pe bursă.
Se susține teza? Răspunsul este afirmativ dacă ne gândim că Polonia, țara care chiar a stabilit la nivel strategic faptul că bursa va fi utilizată ca principal motor al privatizării și dezvoltării economiei, acum are o piață cu o capitalizare de 290 miliarde euro (echivalentul a 64% din PIB), de aproape 14 ori mai mare decât cea de la București.
CITEȘTE ȘI Fondurile de pensii, câștiguri mai mici în 2015 pe fondul scăderii BVB și dobânzilor la minime istorice Companiile private încă nu accesează finanțare prin piața de capital românească, iar în acest context Negrițoiu spune că ar trebui să fie tot statul cel care aduce numele sonore din economie pentru a fi acțiunile "blue-chip" ale Bursei de la București.
În acest sens, poziția Autorității, luată la nivel instituțional, este că guvernul - alături de listările preconizate pentru viitor la Hidroelectrica, CE Oltenia, Aeroporturi București, Portul Constanța, Salrom și Poșta Română - ar trebui să vândă prin bursă pachetele sale minoritare la companii privatizate acum 10-15 ani. Răspunzând la o întrebare a Profit.ro, Negrițoiu a menționat că se referă la societățile de distribuție de electricitate și gaze, precum și la Telekom sau OMV Petrom.
Prezența la cota BVB a acestor companii ar urma să reprezinte debușee de investiții pentru fondurile de investiții și fondurile de pensii românești, în timp ce banii obținuți din înstrăinarea acestor pachete ar putea fi utilizați de stat în alte proiecte investiționale.
CITEȘTE ȘI Încă un broker părăsește bursa: "Nu mai văd perspective la BVB" ASF a trimis la Guvern această propunere, iar mai departe aceasta a plecat spre a fi analizată la ministerele de resort. I-am cerut ministrului Energiei, Victor Grigorescu, să ne confirme această informație, însă a spus că aceste discuții se poartă la alte niveluri - ASF, Guvern - care îl depășesc. Concentrarea ar fi mai degrabă pe listarea Complexului Energetic Oltenia sau alte proiecte. "Sunt suficient de multe lucruri de făcut", a afirmat Grigorescu sugerând că vânzarea pachetelor minoritare la companiile de distribuție nu reprezintă o prioritate.
Negrițoiu apreciază că este o soluție bună ca statul să listeze societățile respective vânzând pachetele sale, după cum și Fondul Proprietatea (FP) ar putea face același lucru înstrăinând pachetele sale. Discuțiile au fost detaliate în toamnă și au fost reluate cu actualul guvern. "Cred că avem șanse să facem ceva anul acesta", a conchis șeful Autorității de Supraveghere.
