La alegerile pentru boardul BVB sunt 12 candidați. Candidatul de la Frankfurt cu care a venit BERD nu a prezentat în timp util întreaga documentație. Instituția internațională poate fi, însă, reprezentată de actualul său om în Consiliul Bursei, Otto Naegeli, care are o candidatură validă. La AGA va fi ales și viitorul președinte al Bursei, cu cele mai mari șanse fiind creditat Radu Hanga din partea Băncii Transilvania.
Nu mai sunt necunoscute în privința numelor de candidați care vor fi pe listele de vot de la Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor din 20 noiembrie a Bursei de Valori București (BVB), cea care va da și numele viitorului președinte, poziție pentru care Lucian Anghel nu a mai candidat. Surprizele sunt puține, însă sare în ochi faptul că, potrivit deciziei de selectare a candidaturilor adevate ale operatorului de piață, reiese că ditamai instituția internațională, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), acționar al Bursei, a selectat un candidat care nu ar fi fost în stare măcar să completeze documentația necesară validării candidaturii.
Volker Potthoff, cu experiență relevantă în piața de capital la Frankfurt pe Main, unde se află cea mai puternică bursă continentală, a fost respins pentru că nu a trimis până la data de 23 octombrie, ultima potrivit regulilor stabilite în vederea derulării AGA, toate înscrisurile necesare. „Lipsesc actele de studii, cazierul fiscal și cazierul judiciar”, spune documentul BVB care menționează că nu a putut fi evaluată adecvarea prealabilă a candidaturii.
Candidat de drept, conform statutului Bursei, Otto Naegeli, are astfel șansa de a fi unica opțiune a BERD pentru un candidat propriu. Membrul în board, deși nu a mai fost propus încă o dată de instituția internațională, și-a câștigat o reputație bună în piața românească de capital. În toamna anului 2017, în condițiile unui CA scindat, opțiunea lui Naegeli a cântărit decisiv în balansarea voturilor către Adrian Tănase, cel care la începutul anului trecut a preluat funcția de director general BVB, după 4 ani de mandat ai polonezului Ludwik Sobolewski.
În răstimpul trecut, Bursa a mers pe varianta constituirii unei Contrapărți Centrale naționale, fondată și operaționalizată din interior, în pofida viziunii BERD de participare a actorilor pieței românești la un proiect de contraparte centrală regională. Este o variantă neîmpărtășită de comunitatea investițională și de brokeraj și caracterizată chiar naivă de unii reprezentanți ai acesteia în discuții cu Profit.ro. Decontările în monedă diferită și parametrii urmăriți de comitetul de risc foarte diferiți de la o țară la alta îi fac pe aceștia să perceapă viziunea BERD drept nefezabilă. La AGA din primăvara anului trecut propunerea pentru aprobarea de principiu a disponibilizării unei sume pentru crearea unei contrapărți centrale românești a trecut cu un vot „en fanfare”, în pofida obiecțiilor ridicate acolo chiar de cei care au venit din partea BERD ca acționar. În acest an, Contrapartea Centrală națională a fost constituită, cu o largă participare a unor actori din piețele financiare și sectorul energetic, în cadrul unui proces care a mers implacabil și a fost condus de Tănase.
Pe listele de candidați în board, revin nume care s-au aflat și în mandatul trecut în CA. Claudia Gabriela Ionescu din zona bancară, Valerian Ionescu, șeful brokerajului de la BCR, Gabriel Marica din zona SIF-urilor, Octavian Molnar din partea IFB Finwest și Dan Paul, din partea Asociației Brokerilor. Robert Pană din partea Swiss Capital, cel mai relevant broker din România, vine să-și reînnoiască poziția, dar aparent de data aceasta pe aceeași plajă de voturi va fi Răzvan Raț, director general adjunct la BRK Financial Group din Cluj-Napoca.
Nu este singurul nume nou. Ștefan Szitas este propunerea SIF Transilvania (SIF3), care are și un suficient număr de voturi pentru a-l impune. Mihaela Bîciu, șefa de la SSIF TradeVille, cel mai vizibil broker de retail, vine cu o candidatură în care propune inclusiv eliminarea hârtiilor de la bursă, considerată de aceasta ca o variantă care se impune în condițiile în care chiar activitatea de tranzacționare se execută electronic, iar tehnologia cloud a evoluat spectaculos.
Dragoș Neacșu, CEO peste un deceniu la Erste Asset Management, cel mai important administrator de fonduri mutuale, și-a depus candidatura, însă iarăși aici ar putea fi suprapuneri de voturi atât peste Ionescu de la BCR, cât și cu Radu Hanga, cel care a preluat de la Neacșu nu demult poziția de președinte al Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF). Ultimul a venit în actualul board abia în vara anului 2017, pentru a prelua locul vacantat de decesul neașteptat al lui Cristian Micu. Conform informațiilor centralizate de Profit.ro, Hanga, cu activitate de peste 20 de ani în cadrul Grupului Banca Transilvania, are șansele cele mai mari să devină și noul președinte al Bursei de Valori București, așa cum anunțam încă de la finalul lunii trecute.
