Polonezul care se află la conducerea executivă a Bursei de Valori București spune, într-un interviu acordat Profit.ro, că instituția pe care o reprezintă a resimțit mult mai rău decât se aștepta seceta de oferte publice din ultimele cinci trimestre.
După o secvență fericită de cinci exerciții de piață majore într-un interval de un an și jumătate, din iunie 2014, de la derularea ofertei publice de la Electrica SA (EL), bursa românească a parcurs o perioadă fără o listare majoră. Cum a traversat BVB această secetă, l-am întrebat pe Ludwik Sobolewski, directorul general al operatorului de piață. "A fost mult mai rău", ne-a răspuns polonezul, care între 2006 și 2013 a fost președinte al Bursei din Varșovia. Nu a fost numai absența ofertelor publice propriu-zise, cât a fost vorba și despre percepție. Investitorii străini și-au fixat ideea că România este o piață unde în anul 2015 nu se întâmplă, de fapt, nimic. Și în timpul întâlnirilor de la New York pe care reprezentanții pieței le-au avut cu investitorii străini misiunea de a-i atrage părea îngreunată de faptul că lipsea evenimentul de piață care să precipite plasamentele pentru România.
Ce avem în perspectivă? Mai curând necunoscute. Hidroelectrica, societatea care ar fi cea mai atractivă din punctul de vedere al investitorilor de portofoliu, are nerezolvate litigiile cu foștii săi contractanți, ceea ce va prelungi starea de insolvență. Viitorul listării este în ceață. "Nici măcar nu mai întrebăm despre stadiul acestor litigii; știm că iau timp", ne-a spus Sobolewski.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În acest răstimp, susținerea din partea autorităților guvernamentale a fost mai degrabă la nivel declarativ, însă au fost foarte puține procese demarate care să ajute la dezvoltarea propriu-zisă a pieței de capital.
Vântul din exterior a fost potrivnic
"Tabloul nu este roz, este complicat", a declarat, pentru Profit.ro, directorul Bursei de Valori București. El spune că, din nefericire, acest lucru s-a suprapus în ultimele luni cu o percepție foarte negativă existentă în general la nivel mondial față de piețele emergente, incluzând aici și piețele de frontieră. Este ceva care s-a resimțit foarte puternic în acest an. A început cu declinul rulajelor în ianuarie și apoi sentimentul negativ s-a accentuat după adâncirea problemelor din Grecia și apariția turbulențelor din piețele asiatice. Au fost speranțe legate de programul de relaxare cantitativă demarat de Banca Centrală Europeană, cum că banii suplimentari se vor revărsa către piețele din împrejurimi, însă nici aceasta nu s-a întâmplat.
O companie privată cu venituri de 50-400 milioane euro s-ar putea lista anul viitor
Chiar și în condițiile de piață potrivnice la nivel internațional, anul 2015 încă ar fi fost unul de progres dacă s-ar fi reușit listarea unei companii private la bursă, spune Sobolewski. În viziunea mai multora, un astfel de eveniment de piață ar fi în măsură să deblocheze actualul climat în care bursa nu este văzută ca o sursă de finanțare pentru companii.
În prezent, reprezentanții BVB discută cu zece mari companii private (cu venituri între 50-400 milioane euro), care iau în considerare posibilitatea de a se lista. Una dintre acestea ar putea accesa piața chiar anul viitor, spune Sobolewski.
Bursa s-a deschis către IMM-uri
Deocamdată, pasul a fost făcut pentru micile companii prin relansarea sistemului alternativ de tranzacționare sub brandul AeRO. Este un eveniment pozitiv pentru anul în curs, venind în întâmpinarea obiectivului de diversificare a instrumentelor financiare disponibile la cota BVB. Este foarte important ca IMM-urile să înțeleagă că pot accesa piața de capital, cu condiția să raporteze regulat către Bursă și să demonstreze transparență pentru investitori, un bun exemplu în acest sens fiind firma cu profil tehnologic Bittnet Systems (BNET), listată în luna aprilie.
Numărul societăților noi nu este foarte mare, însă tot pe segmentul AeRO vin și societățile de pe piața Rasdaq a cărei disoluție a fost caracterizată drept "o schimbare foarte pozitivă" de către directorul Bursei, deși știe toate contestările investitorilor legate de acest fenomen. "A fost un lucru bun din partea ASF", a întărit Sobolewski.
Premieră pentru Bursă: Listarea secundară a OMV Petrom este văzută cu ochi buni
Ținta investitorilor nerezidenți o reprezintă, totuși, companiile cu anumită anvergură. Hidroelectrica, Aerorportul Internațional Henri Coandă și Poșta Română ar urma să reprezinte interes. Și Salrom, deși este mai mică, ar fi privită, prin prisma domeniului în care activează, drept un activ de calitate. Listarea acesteia ar fi un câștig și pentru Fondul Proprietatea (FP), care deține 49% din acțiunile societății.
Pentru Fond, o oportunitate de a obține lichidități, ar fi și vânzarea pachetului deținut la OMV Petrom (SNP), reprezentând 18,99% din acțiunile companiei petroliere. Sobolewski vede cu ochi buni mandatul încredințat de AGA pentru listarea secundară la Londra a OMV Petrom. Este o premieră, pentru că șeful executiv al Bursei de la București s-a pronunțat în defavoarea listărilor secundare pe alte platforme ale Romgaz SA Mediaș (SNG), Electrica SA și a Fondului Proprietatea. De ce acum vede favorabil prezența la cota pieței londoneze a primei companii petroliere românești? "Este o șansă pentru Fondul Proprietatea să dezinvestească", spune el. Compania este cunoscută la nivel internațional și cumpărătorii ar urma să apară. Decât să rămână pachetul inert în portofoliul FP, acesta ar trece în free-float, incluzând OMV Petrom în rândul companiilor cu lichiditatate, capitalizare bursieră și acționariat dispersat, criterii necesare pentru îndeplinirea condițiilor de accesare a statutului de piață emergentă de către BVB. În plus, ar fi șanse ca acțiunea cu simbolul SNP să devină una cu o lichiditate decentă.
Unde sunt micii investitori?
Ce facem cu lichiditatea de la BVB? Este una mică, o cauză fiind absența investitorilor de retail. Acest aspect revine des și în discuțiile cu investitorii instituționali nerezidenți. Ei știu că baza locală de investitori este foarte slabă și că își găsesc greu contrapartea la cumpărare sau, mai ales, la vânzare, în momentele importante ale pieței.
Situația contrastează cu activele în creștere ale fondurilor de pensii, care au 5% din plasamente în acțiuni, dar care nici ele nu se întâlnesc în piață cu investitorii individuali. Aici deja va trebui asigurată partea de ofertă cu noi emitenți pentru a se preveni aglomerarea participațiilor pe unii emitenți, ridicându-se astfel artificial cotațiile.
Bursa încearcă să se adreseze acestei probleme a bazei înguste de investitori prin programe de educație financiară precum "Fluent în finanțe", prin schimbarea substanțială a portalului bvb.ro, prin inaugurarea unui call-center prin care să se ajungă la potențialii investitori și prin lansarea aplicațiilor pentru telefoanele mobile. În ultima privință noutatea este lansarea în aceste zile a aplicației prin care se pot introduce ordine în piață de la dispozitivele mobile.
Industria românească de brokeraj este caracterizată de pasivitate
O soluție pentru mărirea lichidității a fost introducerea unor stimulente pentru activitatea de formatori de piață, astfel încât să fie stimulate speculațiile din interiorul aceleiași sesiuni bursiere. "Noi nu avem tranzacționare activă intraday", spune Sobolewski. În opinia sa, au fost chiar și ședințe oarecum normale în care au fost posibile astfel de speculații pe anumiți emitenți, fără însă ca acestea să se realizeze.
La acest capitol, ca și în cazul atragerii pe bursă a unor noi emitenți privați, este responsabilitatea comunității de brokeraj. Polonezul de la BVB spune că și aceasta este diferența principală dintre țara sa natală și piața românească: faptul că aici nu este o căutare activă a clienților de către casele de brokeraj, așa cum se întâmplă în Polonia. "Pasivitate" este cuvântul folosit de Sobolewski pentru a caracteriza atitudinea celei mai mari părți a intermediarilor din piața locală de capital.
Plata centralizată a dividendelor facilitează reinvestirea acestora
Mană din cer pentru brokeri. Primirea dividendelor de către investitori direct pe conturile lor de la intermediari este posibilă începând din acest an odată cu distribuirea centralizată a dividendelor prin Depozitarul Central. "Reinvestirea este mai ușoară, ceea ce va fi mai bine pentru brokeri", spune directorul Bursei adăugând că aceasta ar trebui să ajute și la sporirea în perspectivă a rulajelor.
Taxele pentru veniturile din piața de capital au venit ca o surpriză
Ce a mai fost rău în anul 2015? Surpriza neplăcută din zona fiscală. Introducerea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile de pe piața de capital este un șoc suplimentar pentru Bursă în încercarea acesteia de a atrage noi investitori. Aceasta a venit într-un moment în care toate celelalte propuneri progresive din partea pieței au fost ignorate. "Este ceva foarte negativ; mărește taxarea efectivă", ne-a declarat Sobolewski. El mizează că Guvernul va reveni asupra măsurii, cu atât mai mult cu cât impactul asupra bugetului de stat nu reprezintă aproape nimic. Mai degrabă ar fi benefică o exceptare de la taxă a tuturor veniturilor bursiere mai mici de 500 de lei sau revenirea la impozitul de 1% pentru deținerile de acțiuni mai vechi de un an.
De asemenea, cadrul fiscal ar trebui să fie stimulativ pentru antreprenori pentru ca aceștia să acceseze piața de capital. Spre exemplu, majorările de capital ar trebui să devină deductibile după cum sunt anumite categorii de provizioane sau dobânzile. Aceasta ar crea o concurență echitabilă cu băncile, inexistentă în prezent la nivel fiscal.
Foarte interesant este că aceste schimbări din sistemul de taxare care priveau piața de capital nu au fost cunoscute de Bursă înaintea adoptării lor. Întrebat dacă știa de modificările respective, directorul BVB a răspuns: "Nu. Au venit ca o surpriză."
