Deși indicele BET a bătut noi maxime în acest an, acțiunile celei mai importante companii petroliere românești au valorile record abia în urmă cu un deceniu și jumătate.
OMV Petrom (SNP) aniversează astăzi 20 de ani de prezență în ringul de tranzacționare a Bursei de Valori București, unde, însă, rareori a strălucit. Deși cu o relevanță deosebită pentru economia românească, compania petrolieră a avut la cota BVB o acțiune în planul secund. În special free-float-ul redus, dar și maturitatea business-ului au fost în măsură să nu capaciteze investitorii.
Simbolul SNP își are, însă, povestea sa și în multe etape a fost magnet de bani în România din partea investitorilor instituționali nerezidenți. Vânzările succesive ale pachetelor deținute pasiv de Fondul Proprietatea (FP) au majorat cantitatea de acțiuni disponibilă la tranzacționare, iar acestea au potențialul de a deveni mai relevante pentru bursă cum este etapa acestor zile, când promovarea de către agenția de evaluare financiară FTSE Russell în structura indicilor săi pentru piețe emergente a adus o lichiditate sporită.
Acțiunile Petrom au fost listate la cota BVB în anul 2001 și, după 2 trimestre de „lâncezeală”, s-au înscris pe un trend ascedent, puternic alimentat de perspectiva privatizării. De la stadiul de „societate căpușată”, cea mai importantă companie petrolieră românească a intrat sub umbrela grupului austriac OMV într-o tranzacție încheiată în anul 2004.
Spre deosebire de alte privatizări, precum cele ale Dacia sau Romcim, în care acționarii majoritari Renault și Lafarge au decis delistarea, OMV Petrom a rămas la cota BVB, având și o participație importantă a statului, care ulterior s-a redus prin cedarea unui pachet de 20% din acțiuni către Fondul Proprietatea.
Compania a prins un trend ascendent al cotației petrolului, însă „trendul privatizării” a fost istovit. Acțiunile nu au fost în prim-planul elanului bursier al anilor 2005-2006, când acțiuni precum cele ale SIF, Băncii Transilvania, BRD Groupe Société Générale (BRD) și chiar titluri periferice din piața Rasdaq au avut creșteri furibunde de preț.
Primul rateu în zona de 0,6500 lei/acțiune titlurile OMV Petrom l-au dat în ianuarie-februarie 2006, ulterior acestea înscriindu-se în trendul secundar descedent în care s-a aflat întreaga piață pentru aproximativ 6 luni. La noile maxime de la începutul din 2007, simbolul Petrom nu a mai reușit un nou record, ceea ce era deja un semn de slăbiciune, iar la vârful antecriză din iulie 2007, acestea nu au mai reușit să depășească nici măcar reperul de 0,6000 lei/acțiune.
Formațiunea de „double top” prevestea un viitor sumbru pentru acțiunile companiei petroliere, iar semnalul tehnic avea să fie validat în criza financiară în care OMV Petrom a pierdut 80% din capitalizarea de piață pre-criză.
Nici măcar elanul care a dus cotațiile țițeiului peste reperul de 100 de dolari din primăvara anului 2008 nu a mai avut puterea de a aduce cumpărătorii în control. Aceștia au revenit timid din punctul de vedere al volumelor încă din 2009, mișcarea accelerându-se treptat.
La jumătatea anului 2011 survine o nouă etapă de slăbiciune. Imediat după anunțul premierului de atunci, Emil Boc, potrivit căruia vor vinde un pachet minoritar pentru o sumă mai mare decât a cedat Guvernul Adrian Năstase întregul pachet majoritar, piața a dat semne de nemulțumire și a pus presiune la vânzare. Cotația s-a înscris pe o traiectorie negativă, semnal că cere un preț mai jos, și, finalmente, oferta promovată în vara acelui an de către stat s-a încheiat fără succes. Derularea de către acționarul majoritar OMV în paralel pe bursa din Viena a unei oferte secundare pentru titlurile sale a fost în măsură să fie interpretată de investitorii internaționali că operațiunea de piață promovată de stat nu a fost bine văzută de austrieci.
A fost nevoie de mai mult de 3 ani pentru ca piața să recupereze șocul acelor luni, răstimp în care investitorii au putut absorbi o parte din efectul scăderii de criză din încasarea dividendelor. Anii 2015-2016 au prins însă acțiunile OMV Petrom pe un nou trend descedent, reflectare în bilanțului a crizei care a prăbușit prețul petrolului.
Deși cotațiile internaționale ale țițeiului au atins minimul în februarie-martie 2016, titlurile companiei petroliere românești au avut presiunea la vânzare dată de ceea ce investitorii percepeau ca un fenomen de „overhang”,a dică deținerea unui pachet mare de către un investitor sub stres. Este vorba de Fondul Proprietatea (FP), care într-adevăr a realizat o ofertă de vânzare accelerată cu efecte asupra pieței seundare în august-septembrie 2016.
După consumarea acestei vânzări, titlurile OMV Petrom s-au înscris pe un trend de creștere susținut, ce a fost curmat de ordonanța cu prevederi drastice pentru mediul corporativ promovată în decembrie 2018. Aceasta includea o plafonare a prețului gazelor, dar și o impunere specială pentru companiile din energie.
Revenirea parțială asupra măsurilor și digerarea știri au lăsat loc unui nou impuls ascedent, până în zona de 0,4400 lei/acțiune, în care se regăsește și astăzi, dar, de unde a fost, a venit și picajul antrenat de criza coronavirus.
Măsurile de închidere a economiilor au lovit direct în cotațile internaționale ale petrolului, care au atins minime de dinaintea începerii Războiului din Irak. Investitorii s-au regrupat la aceleași paliere, între 0,2800 lei/acțiune și 0,3000 lei/acțiune, de unde piața a ricoșat și la promovarea ordonanței numită și „taxa pe lăcomie”. Acestea au fost validate ca suport solid și au creat premisele unei reveniri a acțiunilor OMV Petrom până la nivelurile de astăzi, unde capitalizarea bursieră se ridică la 25,18 miliarde lei (6,04 miliarde dolari). Într-un răstimp în care indicele BET este într-o zonă de maxime, recordul OMV Petrom se ține undeva departe, în spatele „culmilor” din anul 2006.
