Alegerile pentru boardul Depozitarului Central din acest noiembrie au potențialul de a-l propulsa chiar pe poziția de președinte pe Mihai Fercală, cel care de aproape un sfert de veac deține conducerea SIF Transilvania și care recent a intrat în conflict cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, reglementator al pieței, împreună cu care Depozitarul ar urma să conlucreze la proiectul de contraparte centrală. După AGA de la Depozitar este probabilă o suprapunere pentru cel puțin 4 locuri între membrii CA de la BVB și cei de la entitatea care asigură decontările post-tranzacționare.
Șanse mari ca în anii următori să-l avem pe Mihai Fercală, cel care deține șefia executivă a SIF Transilvania (SIF3), ca președinte al Depozitarului Central, într-un răstimp de provocări pentru instituția care efectuează operațiunile de registru pe piața de capital românească. Dintre acestea, cea mai importantă este constituirea unei contrapărți centrale românești, precondiție pentru existența unei piețe lichide a instrumentelor derivate.
Fercală și-a depus candidatura pentru a fi ales în Consiliul de Administrație de la Depozitar, iar în documentația aferentă și-a exprimat și intenția de a deveni președinte al instituției, au declarat pentru Profit.ro multiple surse din piața de capital românească.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De ce este important. Scrisoarea cu intenția de candidatură trimisă de Fercală este echivalentul expedierii unei bombe cu care Bursa nu s-ar fi dorit în brațe. Una dintre sursele noastre a declarat că există un potențial „cocktail exploziv”, având în vedere că recentele disensiuni ale șefului de la SIF Transilvania cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar putea afecta climatul în care se vor desfășura discuțiile cu reglementatorul pieței privind unele proiecte de infrastructură bursieră și în special cel privind constituirea contrapărții centrale.
În ultimii 3 ani, pe rolul instanțelor de judecată au fost multiple litigii între Fercală și ASF, pornite de la decizii ale Autorității cu care șeful de la SIF Transilvania nu a fost de acord, cea mai importantă dintre acestea fiind una care i-a frânat temporar accesul în directorat în urmă cu 2 ani și jumătate.
Decizii punctuale ale ASF favorabile unor contestatari ai lui Fercală din acționariatul SIF Transilvania și din Consiliul de Supraveghere au pus paie peste un foc ce încă nu este pe deplin stins. La Adunarea Generală a Acționarilor de bilanț din primăvară cel care vrea să devină președintele Depozitarului acuza ASF - nici mai mult, nici mai puțin – decât că a contribuit la „sprijinirea unui grup infracțional”, care dorește să diminueze valoarea SIF-ului.
Nemulțumirea sa era legată de un câștig de cauză obținut la supraveghetorul pieței de către fostul arbitru de fotbal Constantin Frățilă, acționar relevant al SIF Transilvania, unul dintre vechii adversari ai lui Fercală. „Este de neconceput ca niște funcționari constrânși prin nu știu ce mijloace de gruparea Frățilă să încalce legea”, tuna șeful SIF-ului în AGA, adăugând că intenționează să sesizeze Parchetul General pentru a-i cerceta pe reprezentanții Autorității sub aspectul săvârșirii de abuz în serviciu prin „consilierea unui grup infracțional”.
Care sunt șansele. Cu Fercală în fruntea Depozitarului, Bursa de Valori București ar putea să nu aibă același drum neted la ASF în derularea proiectelor pentru dezvoltarea pieței. Pe de altă parte, conducerea BVB nici nu poate ignora realitățile din acționariat și este foarte probabil să dea curs solicitărilor lui Fercală.
SIF Transilvania controlează direct și indirect aproape 10% din acțiunile Depozitarului Central și are îndreptățire pentru o poziție din cele 9 locuri din Consiliul de Administrație de la entitatea care asigură operațiunile post-tranzacționare. Acest lucru s-a văzut în mandatul trecut când, din partea SIF-ului, Marius Moldovan a ajuns în board, unde a și primit poziția de președinte pe care o exercită și în momentul de față.
La nivelul conducerii BVB există 2 argumente pentru care Fercală nu ar putea fi împiedicat să acceadă la pozițiile pe care le vizează. În climatul uneori de încordare din piața de capital românească, sentimentul este că nu-și pot îngădui un scandal public, în care adversar să fie foarte vocalul șef de la SIF Transilvania.
Adevăratul argument este, însă, cel capitalist, respectiv realitatea din acționariat. Pur și simplu, SIF-ul cu sediul la Brașov are o poziție mult prea relevantă în acționariat pentru ca aceasta să fie expediată. Într-adevăr, cu o participație de 4% din acțiunile Depozitarului Central, SIF Transilvania are cea mai mare deținere dintre SIF-uri și a 2-a după BVB, care controlează 70% din capitalul social al instituției care îi asigură decontarea tranzacțiilor de pe platforma sa. Cum SIF Transilvania deține și aproximativ 7,5% din acțiunile Bursei, reiese că indirect societatea este cel mai important acționar al Depozitarului, fapt recunoscut implicit la numirea lui Moldovan în mandatul trecut.
Ce se va întâmpla. Cu Fercală la Depozitar, nu numai că reprezentanții BVB vor avea îngrijorări suplimentare față de relația cu ASF. Un proiect este probabil să fie cu totul aruncat în aer. Este vorba de reorganizarea Secțiunii 1 a Registrului, unde sunt înregistrați acționarii companiilor românești care au primit titlurile prin programul de privatizare în masă și care nu au conturi deschise la un broker.
Estimări în piață sunt că actualele conduceri ale SIF-urilor au interesul ca acționariatul respectivelor societăți să rămână dispersat pentru ca ei să se mențină la frâiele capitalului, așa cum se întâmplă în actualul echilibru de forțe. Este și cazul lui Fercală și devine foarte probabil ca proiectul pentru restructurarea Secțiunii 1 unde deja există o implicare a Comisiei Europene, să fie aruncat la șocul de gunoi.
Schimbările majore în CA la Depozitar nu ar urma să afecteze, însă, conducerea executivă. Actualul director general Silvia Buicănescu are încă mandat și va fi și anul viitor în această poziție.
AGA de la Depozitar nu primește nuanțe de insolit numai prin candidatura lui Fercală. După ce ASF a ridicat în acest an interdicția anterioară ca aceeași persoană să ocupe poziții de conducere și la BVB și la Depozitar, acum prezențele încrucișate în cele 2 board-uri ar putea deveni o realitate mult mai extinsă.
Drumul a fost deschis în această vară de către Adrian Tănase, directorul general al Bursei de Valori București, care a fost cooptat în CA la Depozitar pe un loc rămas vacant. El și-a depus candidatura și pentru un nou mandat și este probabil să fie unul dintre cei 4 reprezentanți ai BVB în board. Celelalte candidaturi aparțin unor membri în CA de la BVB care intră în linie dreaptă pentru expirarea mandatelor lor. Este vorba despre președintele BVB Lucian Anghel, din partea BCR Pensii, vicepreședintele BVB Robert Pană, din partea Swiss Capital și Claudia Gabriela Ionescu din partea BRD.
Conform informațiilor obținute de Profit.ro, la sfârșitul lunii trecute erau înregistrate aproximativ câte 2 candidaturi pentru fiecare din cele 9 locuri din CA-ul Depozitarului, inclusiv din partea actualului președinte Moldovan și a unor reprezentanți din zona bancară.
