Bursa de Valori București a inițiat demersurile pe lângă ASF și BNR pentru constituirea unei contrapărți centrale românești, condiție pentru existența unei piețe funcționale a derivatelor. Procesul este în grafic, spune directorul general Adrian Tănase, iar până la finalul anului acțonarii BVB și posibili parteneri vor avea pe masă un proiect concret privind înființarea acestei entități.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce este important: Existența unei contrapărți centrale care să asigure stabilitatea decontărilor este o precondiție necesară pentru ca investitorii să poată împrumuta acțiuni și pentru inițierea de tranzacții în marjă.
Mai este important: Existența unei contrapărți financiare ar putea îmbunătăți întreg sistemul financiar românesc.
La Adunarea Generală a Acționarilor din primăvară, în pofida recomandărilor conservatoare ale conducerii Bursei de Valori București, acționarii au dat ceea un broker a numit „un vot de foame”, respectiv un aviz favorabil pentru propunerea SIF Transilvania (SIF3) și a Asociației Brokerilor pentru disponibilizarea de principiu a sumei de 7 milioane de euro pentru constituirea unei contrapărți locale.
Chiar după vot, directorul general Adrian Tănase afirma că interpretarea conducerii este că mesajul votului îl reprezintă un interes pentru crearea unei contrapărți românești. La aproape jumătate de an de la acel moment, șeful executiv al BVB spune că este în grafic din punctul de vedere al timpului cu demersurile de constituire a acestei autorități și că până la finalul anului un proiect concret ar urma să fi înaintat spre aprobare acționarilor. „Lucrăm cu autoritățile pentru constituirea acestei propuneri”, a declarat Tănase pentru Profit.ro.
Existența unei contrapărți centrale care să asigure stabilitatea decontărilor este o precondiție necesară pentru ca investitorii să poată împrumuta acțiuni și pentru inițierea de tranzacții în marjă. Obiectivul principal este ca în anul 2020 pe piața de la BVB să fie disponibile instrumente derivate având ca activ suport, indici, acțiuni românești, câteva perechi valutare și mărfuri.
Bursa de Valori București a inițiat demersuri în vederea constrituirii contrapărții centrale pe lângă Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), unde există sprijin și, de asemenea, pe lângă Banca Națională a României (BNR), unde la primul contact a existat deschidere. Intenția este pentru crearea de grupuri de lucru comune, iar reprezentanții operatorului de piață urmează să ajungă și la Ministerul Finanțelor pentru clarificarea elementelor care țin de ordin fiscal pentru decontarea suplă a tranzacțiilor.
Ce instrumente derivate ar urma să fie tranzacționate la BVB
Tănase spune că principalul obiectiv al mandatului său de 4 ani care a început în acest an este acela de creare a unei piețe lichide a derivatelor care să stimuleze în ansamblu volumele de tranzacționare inclusiv pe piața spot.
În ringul bursier ar urma să fie disponibile, din anul 2020, cel puțin un derivat de indicele BET, dar și instrumente având activ suport acțiuni românești, probabil cele din componența indicelui reprezentativ, a cărei structură a fost lărgită recent și care ar urma să includă 15 emitenți la momentul lansării piețelor derivate.
Votul dat de acționarii BVB în primăvară arată că, într-adevăr, multe din speranțele pieței sunt legate de relansarea lichidității prin inițierea unei piețe a derivatelor într-o piață care abia susține activitatea de brokeraj. Este și motivul pentru care un profesionist din piață cu experiență importantă a caracterizat decizia adoptată cu 70% în AGA drept „un vot de foame”
L-am întrebat pe directorul Tănase dacă se va tranzacționa mai mult indicele BET sau dacă investitorii ar urma să inițieze poziții direct cu precădere pe derivatele de acțiuni. Ne răspunde că, în regiune, „poza arată diferit” și că este de văzut ce piața va considera ca fiind mai atractiv. „Nu știm ce se va tranzacționa mai mult.”
SIF-urile ar urma „să sară cu banii”
Așadar, acționarii BVB vor avea pe masă, cel mai probabil până la finele acestui an, o propunere concretă despre cum ar urma să arate contrapartea centrală și cât ar urma să coste acest proiect. Este o informație de care au nevoie și potențialii parteneri.
La AGA de bilanț, Dan Paul, președintele Asociației Brokerilor, unul dintre cei care au forțat decizia aprobării de principiu a disponibilizării sumei de 7 milioane euro, a afirmat, răspunzând la o întrebare despre ce reprezintă valoarea respectivă, că aceasta reprezintă 50% din costul proiectului, efortul BVB, în condițiile în care există și alte entități interesate să cofinanțeze, și a detaliat că este vorba despre cele 5 societăți de investiții financiare listate la cota Bursei de Valori București. „Toate SIF-urile.”, a întărit Paul.
De ce contraparte centrală românească
Proiectul de contraparte centrală românească pare, așadar, că se impune, căpătând concretețe. Variantele celelalte, legarea la o contraparte centrală deja existentă, teoretic cea mai ieftină, a rămas nerelevantă pentru că există așteptări că mulți dintre jucătorii locali ai industriei de brokeraj nu s-ar califica, iar varianta pentru o contraparte centrală regională, sprijinită de Banca Europeenă pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a căzut în uitare în lipsa unor demersuri concrete. Percepția în piață este că acesta ar reprezenta un proiect fantezist și operarea ar fi mai greoaie pentru mai multe monede ale țărilor din regiune.
Un proiect românesc în care decontările să se facă numai în lei și să stea sub supravegherea reglementatorilor dintr-o singură țară. Sub acest aspect, munca ar fi mai ușoară și din punctul de vedere al BNR, entitate despre care în piață, în ultimii ani, a fost percepția că este mai puțin doritoare să-și asume noi atribuții.
Un câștig pentru adâncimea pieței financiare
Existența unei contrapărți financiare ar putea însă îmbunătăți întreg sistemul financiar românesc. În urmă cu 7 ani, Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României, afirma, citând un studiu internațional, că investitorii strategici au ca unul dintre reperele urmărite atunci când caută o țară de destinație este inclusiv adâncimea pieței financiare. Ceva aparent contraintuitiv, pentru că în mod normal mai degrabă investitorii de portofoliu și cei în titluri de stat și în instrumente monetare sunt atenți la acest aspect. Totuși, din punct de vedere al riscului valutar, al repatrierii dividendelor, a operațiunilor financiar-bancare, și acest element al adâncimii pieței financiare este de interes pentru investitorii strategici.
Tănase de la BVB spune că o contraparte centrală ar ajuta la acest lucru. „Existența acestei instituții va face ca piața să fie mai sigură pentru investitori”, a declarat el pentru Profit.ro. „O piață mai sigură și care oferă o gamă mult mai largă de instrumente financiare va trebui să se traducă într-o piață mai lichidă."
