În raportările financiare la 6 luni, firmele Compa Sibiu și Comelf Bistrița menționează dificultățile din piața forței de muncă și impactul negativ al volatilității personalului asupra activității companiilor.
După ce, în deceniul trecut, firmele românești au beneficiat de avantajul competitiv al salariilor mici și marjele de profit au fost cu 2 cifre pentru business-urile de succes, acum creșterea costurilor cu forța de muncă erodează din profitabilitatea companiilor. Antreprenorii menționează tot mai des aspecte negative care țin de piața de muncă, precum gradul de pregătire redus al absolvenților de învățământ superior și secundar, volatilitatea personalului indusă de posibilitatea românilor de a-și găsi de lucru în alte țări din Europa, dar și costurile sporite induse de legislația nouă sau de majorările succesive ale salariilor minime.
Este ceva care se resimte la nivelul companiilor listate la bursă. Recent, șefii de companii precum TeraPlast Bistrița (TRP) și Romcarbon Buzău (ROCE) au reclamat probleme importante. Acum, în raportările semestriale, problematica recrutării muncitorilor este menționată ca având un impact negativ asupra bilanțurilor companiilor.
Nemijlocit a resimțit impactul producătorul de utilaje Comelf Bistrița (CMF), care a avut câștigul afectat. Astfel, compania și-a redus cu 19,26% veniturile la 6 luni, la 78,46 milioane lei, de la 97,18 milioane lei în perioada similară a anului trecut. Conducerea emitentului menționează că, în același interval de raportare, cheltuielile cu personalul au fost cu 5% peste evoluția încasărilor. Este și o consecință a costurilor salariale care vin în plus, induse de Codul Muncii conform căruia munca suplimentară este plătită în regim dublu.
Astfel, rezultatul operațional semestrial al Comelf – companie controlată în proporție de 77,59% prin Uzinsider de Constantin Savu și Emanuel Babici – a scăzut cu 55,58%, la 1,71 milioane lei, de la 3,85 milioane lei la S1 2017. Dinamica a fost ceva mai atenuată, -46,94%, la nivelul profitului net, care a coborât la 1,30 milioane lei, de la 2,45 milioane lei.
Compania explică în raportarea semestrială această reducere drastică a profitabilității inclusiv prin șocul pe partea cheltuielilor cu forța de muncă. Comelf, invocă, pe de o parte, „reducerea numărului de personal direct productiv, cu 9% și, pe de altă parte, plecarea personalului direct productiv ajuns la un optim de calificare și productivitate și recrutarea de personal necalificat, generat de lipsa personalului calificat de pe piața locală a forței de muncă, personal care este direct transferat în procesul productiv fără o perioadă de calificare de minimum 3 luni din nevoia accentuată de mână de lucru”.
Consecința este indicată nemijlocit: „Acest lucru a generat o scădere a productivității muncii cu efect direct în scăderea veniturilor.”
Producătorul de componente auto Compa Sibiu (CMP) este cazul fericit. Societatea a realizat o cifră de afaceri la 6 luni de 394,36 milioane lei, cu 8,23% peste cea de 364,37 milioane lei din perioada similară a anului precedent. În același timp, cheltuielile totale au crescut cu 6,69%, la 367,26 milioane lei, de la 344,25 milioane lei.
Astfel, compania a obținut un rezultat din exploatare de 30,67 milioane lei, în urcare cu 26,44% față de cea de 24,26 milioane lei de la S1 2017. În același interval de raportare, profitul net a crescut cu 19,17%, la 26,24 milioane lei, de la 22,02 milioane lei.
Totuși, raportarea semestrială indică, de asemenea, adversitățile din piața muncii: „Una dintre problemele cele mai grave cu care s-a confruntat societatea Compa în perioada analizată a fost și se menține și în continuare lipsa acută a forței de muncă de toate categoriile. Cele mai mari fluctuații de personal au fost la muncitorii calificați și necalificați, unde numărul plecărilor din varii motive a fost semnificativ mai mare decât în anii precedenți.”
Producătorul de componente auto controlat în proporție de 54,59% de Asociația Salariaților, în acționariatul căruia a intrat și fondul suveran de 1.000 de miliarde dolari al Norvegiei, chiar menționează că are la nivelul conducerii o preocupare „permanentă și agresivă” pentru reducerea costurilor.
