Bill Gross, cel care la PIMCO a avut în administrare active de aproape 2.000 miliarde dolari, spune că politicile de tipărire de bani ale băncilor centrale mizează pe dublarea pariurilor și este mai potrivită pentru cazinourile din Las Vegas. „Nu se poate încheia bine.”
A fost supranumit regele bondurilor, dar are umilință în fața pieței. Bill Gross, fostul manager de la PIMCO, societatea cu cele mai mari plasamente pe piețele de obligațiuni din lume, este însă contrariat de politicile neconvenționale ale băncilor centrale care plusează riscant contra pieței.
În ultima sa notă către investitori, preluată de portalul financiar Zero Hedge, Gross, în vârstă de 72 de ani, include în aceeași secvență declarația președintelui Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, din 2014, potrivit căreia „va face tot ce este necesar”, dar și afirmația șefului Băncii Japoniei, Haruhiko Kuroda, cum că va menține achizițiile de titluri de stat la 10 ani în așa fel încât dobânzile să fie zero, până când inflața va atinge ținta sa de 2%.
Este o mentalitate de cazino, care se aseamănă metodei Martingale ce presupune dublarea pariului până când va veni zarul favorabil. Este și aceasta o metodă riscantă pentru jucători pentru că, până la urmă, pot rămâne fără bani. Nu este și cazul băncilor centrale, care pot aștepta și al 31-lea sau al 32-lea pariu. Așa se face că, de la Marea Recesiune, aceste instituții și-au extins bilanțurile la nivel agregat la 15 trilioane dolari. Dacă nu le iese din prima, iau în calcul, probabil, să majoreze la 16 trilioane dolari, 20 trilioane dolari sau chiar 30 trilioane dolari pentru a atinge ținta lor de inflație 2%.
Din punctul lor de vedere, este bine atât timp cât fac bani pentru ele și pentru băncile parte în sistem.
Distrugerea capitalului
Gross dezaprobă această mentalitate pe care o crede mai degrabă potrivită cazinourilor din Las Vegas, Macau sau Monte Carlo decât pentru autorități de politică monetară. Critic încă de acum 4-5 ani al persistenței în această politică adecvată, poate exclusiv la vreme de criză, el spune că deja există un consens în piață că dobânzile negative erodează veniturile băncilor și firmelor de asigurări, lovește în modelele economice și, în cele din urmă, în creșterea economică.
„Continuarea actualelor politici monetare vor conduce la distrugerea capitalului”, a declarat cel care la PIMCO avea în administrare, pe vârful din iunie 2014, nu mai puțin de 1,97 trilioane dolari, dintre care peste 270 miliarde dolari sub management direct la fondul Total Return al societății cu cele mai importante plasamente în piețele de bonduri.
Dobânzile negative sunt o negare a capitalismului
De fapt, este chiar capitalismul cel care este amenințat. Nu este o formulare la nivel retoric. Gross, din septembrie 2014 administrator la fondurile mai mici Janus Capital, cu sediul în statul american Colorado, explică: „Dacă achizițiile băncilor centrale cresc și politicile dobânzilor negative sau zero persistă, acestea vor inhiba din ce în ce mai mult capitalismul de la a-și îndeplini funcția primordială – cea de alocare a resurselor în baza randamentului raportat la risc”.
Criticile fostului manager de la PIMCO nu sunt noi. În vara anului trecut spunea că piețele financiare se aseamănă tot mai mult cu jocul de „Alba Neagra” decât cu alocarea inteligentă a capitalului. Nici comparația cu cazinourile nu este o noutate. În urmă cu 4 ani, David Stockman, fost oficial în Administrația Reagan și care a ocupat poziții foarte înalte la instituții importante de pe Wall Street, precum Salomon Brothers și Blackstone Group, afirma că piețele financiare au devenit „filiala cazino a băncilor centrale”, locul unde sunt realizate tranzacții pe baza lichidității abundente injectate în piețe.
Gross crede că această mentalitate de cazino și politicile ultra-relaxate din ultimii ani sunt în măsură să atragă o nouă criză financiară. „Nu se poate încheia bine”, a concluzionat managerul de fonduri.