Nicu Marcu, președintele Autorității de Supraveghere Financiare, spune că instituția a sesizat tendința din piețele financiare de a da un ton asimilabil jocurilor pe computer ale tranzacțiilor pe platforme fintech, dar și proliferarea acestora prin influența rețelelor sociale, cu efect negativ asupra încrederii investitorilor în digitalizarea operațiunilor bursiere. Totuși, ASF nu se va opune inovației, ci va căuta să oprească doar comportamentele abuzive și ilegale.
Provocările legate de apetența unor categorii de public pentru zone ale finanțelor descentralizate, fără reglementare, sunt conștientizate la nivelul Autorității de Supraveghere Financiare (ASF). Într-un context în care platforma de criptomonede FTX și-a solicitat protecția sub legile falimentului și aparent a indus într-o prezumtivă fraudă care a indus pierderi estimate la 1,8 miliarde dolari, președintele reglementatorului piețelor financiare nebancare din România, Nicu Marcu, a făcut câteva remarci asupra acestei problematici.
„Digitalizarea și factorii ESG transformă rapid modul în care operează sectorul financiar, iar Autoritatea de Supraveghere Fiannciară trebuie să dea tonul de adaptare la aceste realități”, a declarat Marcu în cadrul unui eveniment organizat de Bursa de Valori București pentru aniversarea a 140 de ani de la prima înființare a instituției. „Suntem conștienți de riscurile la care sunt expuși investitorii în timp ce sunt forțați să traverseze aceste transformări ale mediului economic și financiar.”
Într-un climat al dobânzilor zero și de represiune financiară, o întreagă piață a monedelor digitale s-a dezvoltat în statele industrializate în ultimii 10 ani, iar investitorii au arătat apetit mare pentru active cu volatilitate mare și potențial de apreciere explozivă.
„Este limpede că motivația tehnologică și digitalizarea sunt factori de dezvoltare a piețelor financiare; datorită lor serviciile financiare operează un proces de schimbare a lanțului valorii tradițional, adoptând tehnologia blockchain și cloud, precum și noile modele de distribuție digitală și noile fintech-uri”, spune Marcu de la ASF, menționând că la nivelul instituției pe care o conduce au fost identificate noi categorii de riscuri și vulnerabilizări pentru consumatorii de servicii financiare.
La începutul acestui an, lichiditatea s-a prăbușit pe platformele de tranzacționare a acestor instrumente și pe parcursul anului au fost și căderi importante ale cotațiilor și ianaliștii din piețele internaționale vorbesc despre o „iarnă a criptomonedelor”. Șocul cu iz de fraudă al platformei FTX, înregistrată în Bahamas de fondatorul Sam Bankman-Fried, a accentuat un sentiment negativ față de aceste instrumente, aducând o mai mare conștiință în rândul publicului asupra riscurilor legate de acestea.
La nivelul ASF, diagnosticul este că e vorba de un întreg proces, care include și atragerea publicului prin intermediul noii media. „Autoritatea a asesizat faptul că «gaimificarea» excesivă sau promovarea unor false strategii de investiții prin instrumentalizarea influenței rețelelor sociale au avut un efect ambivalent asupra încerderii publicului în digitalizarea tranzacțiilor bursiere”, spune Marcu.
Conform președintelui ASF, nu este neapărat o noutate, pentru că o prudență a existat întotdeauna. „Atât Autoritatea, cât și Bursa au lansat repetate avertizări către consumatorii de servicii financiare”, spune acesta.
Se vor pune reglementatorii din România de-a curmezișul față de proliferarea finanțelor descentralizate? Nu neapărat. „Autoritatea nu va pune piedici inovației, dar va face tot ceea ce este necesar pentru a stopa comportamentele abuzive, înșelătore și ilegale”, a declarat Marcu la evenimentul organizat de BVB. „Combinăm aceste eforturi cu acțiuni sporite de educație financiară pentru a crește gradul de conștientizare a societății cu privire la riscurile nou-apărute pe piețele financiare”, a conchis șeful instituției de supraveghere.
