Stimulii monetari și fiscali excepționali introduși de statele dezvoltate pentru a contracara economiile gripate în timpul pandemiei COVID-19 induc riscuri inflaționiste pentru prima dată de la începutul mileniului, iar anul 2021 ar putea fi unul punte către un mediu economic dominat de scumpiri mai mari, spune Mihai Nichișoiu, analist financiar la TradeVille. El întrevede câteva luni bune pentru burse și chiar un ciclu de 3-4 ani de creșteri pentru acțiuni în condițiile descătușării economiilor la ridicarea restricțiilor. „Cred că am putea avea chiar un boom economic în prima jumătate a anului.”
Revenirea economică de după criza financiară din 2008 a fost caracterizată de o inflație mică, în pofida stimulilor introduși în sistemul financiar, însă pentru prima dată – în contextul pompării de lichidități și a cheltuielilor guvernamentale preconizate pentru contracararea efectelor economice ale pandemiei – perspectiva unei dinamici superioare a prețurilor apare în țările dezvoltate. Mihai Nichișoiu, business strategist la casa de brokeraj TradeVille, anticipează că banca centrală a SUA nu va încerca să contracareze o astfel de tendință, chiar dacă inflația ar ajunge la 3%.
Lichiditatea abundentă și entuziasmul populației care își dorește să reia activitatea din plin ar urma să stimuleze economia. Implicit bursa ar putea beneficia de câteva luni bune. Riscul ar fi ca piața de obligațiuni să ceară dobânzi mai mari în contextul unei creșteri economice sporite, iar aceasta ar pune presiune pe companiile din tehnologie.
Un mediu cu o inflație mai ridicată ar fi total diferit de peisajul ultimilor 20 de ani, când Rezerva Federală Americană (Fed) s-a confruntat mai degrabă cu șocuri economice sau de piață care au fost prin natura lor deflaționiste. Temerile au fost față de o corecție mare pe bursă sau de oprirea economiilor. Sub acest aspect, spune Nichișoiu, criza coronavirus nu a fost o necunoscută, iar pentru aceasta a existat un plan care era prestabilit: „Până la urmă, Fed-ul a știut exact când și unde să se miște. Cred că asta explică rapiditatea acțiunii.”
La data de 3 martie, Fed a redus dobânda-cheie cu 50 de puncte de bază pentru ca succesiv, în zilele de 15 martie, 23 martie și 9 aprilie să intervină cu noi stimulente monetare. Miza a fost să îndepărteze panica de pe burse și perspectiva ca prețurile acțiunilor să se prăbușească încă și mai mult. „La începutul lunii aprilie, Fed-ul a transmis cât se poate de clar că vrea să spargă legătura tradițional percepută între ce active ai tu în portofoliu și economie”, spune analistul financiar. „Cred că mesajul acesta a fost extrem de credibil pentru piețe de la începutul lunii aprilie.” Practic, banca centrală a indus în piețe ideea că ar fi dispusă să cumpere infinit în cantitate și timp cantități de acțiuni la companii tehnologice sau ciclice – cu potențial de a fi lovite de recesiune – dar și de obligațiuni.
Măsurile au fost „absolut excepționale” și au condus la o majorare a masei monetare M2 cu 24% în anul 2020, cea mai mare dinamică de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial până în prezent.
Acesta este contextul în care anul 2021 va fi unul în care piețele financiare ar urma să se gândească pentru prima dată la o inflație mai ridicată. Nichișoiu spune că această perspectivă nu reprezintă o simplă speculație sau un moft și nu este conturată în rândul unor investitori și analiști din senin: „A apărut într-un an 2020 în care am văzut niște eforturi monetare și fiscale pe care nu credeam că o să le văd introduse atât de rapid și în cantități atât de mari.”
Eliberarea de rezerve și achizițiile de active din piețele secundare de către băncile centrale au reprezentat în bună măsură în ultimii 10 ani mișcări care au rămas în interiorul sistemului financiar, dar politica aceasta nu a fost de natură inflaționistă atât timp cât economia și populația nu a accesat masiv această lichiditate sub formă de credit.
Anul 2020 reprezintă o nouă încercare de a sparge circuitul închis. „Instituția aceasta nu crede în inflație”, spune Nichișoiu, adăugând că președintele Federal Reserve, Jerome Powell, a ridiculizat perspectiva unor scumpiri ridicate. Investitorii din piețele de bonduri, de asemenea, sunt poziționați către ideea unei inflații mici, având în vedere cotațiile pentru nivelul dobânzilor în SUA, Europa și Japonia. „Piața asta trăiește un suflu deflaționist.”
Este și motivul pentru care presiuni mai ridicate în sensul pătrunderii stimulilor monetari în economie prin programe guvernamentale ar antrena și primele semne de vigilență din partea investitorilor. „Pentru asemenea piață încărcată cu narațiunea deflației în ultimii 20-30 de ani – de la Volcker încoace practic – nu ar trebui să ai neapărat o inflație de 10-15% pe an în Statele Unite pentru ca piețele să înceapă să fie atente”, afirmă Nichișoiu.
Scenariu: prețurile o iau în sus, dobânzile sunt ținute pe loc
Pe de altă parte, chiar dacă în economia reală ar apărea scumpirile peste nivelul anticipat de 1,8% al creșterilor de prețuri pentru SUA anului 2021, Fed-ul nu pare dispus să intervină. Analistul financiar spune că nici dacă această rată ar fi de 2,5-3,5%, Rezerva Federală nu ar clipi pentru retragerea stimulilor: „E un Fed care pare dispus să rămână în urma inflației, nu să mai încerce nornalizări de dobânzi cu un scop preventiv”.
Înainte de orice ridicare de dobânzi ar fi nevoie de o temperare a programelor de achiziții de active financiare și de o pregătire a pieței prin schimbarea discursului bancherilor centrali. „Ideea că începi să crești dobânda-cheie și să revii cu ea la 1,75% – acolo unde a început anul – mi se pare extrem de improbabilă, mai ales pentru un Fed care nu crede în inflație”, mai spune Nichișoiu.
Presiunile deflaționiste de după criza financiară din anul 2008 rămân, dar peisajul începe treptat să se schimbe. Spre exemplu, faptul că se „cam rup podurile” în comerțul global sau că deținerile nerezidenților în piața de obligațiuni americane s-au redus la 35% din totalul emisiunilor, la cel mai coborât nivel din ultimii 20 de ani, reprezintă precursor pentru inflație și nu pentru deflație.
Nu înseamnă că 2021 va fi unul cu majorări substanțiale de prețuri. „Îl văd ca pe un an punte către o zonă de inflație mai mare”, spune Nicihișoiu. „Eu nu anticipez că inflația va exploda în acest an, dar cred că piața va începe să adulmece un alt tip de scenariu la orizont din punctul de vedere al dinamicii prețurilor.”
Ieși din casă – ridici PIB-ul și crește bursa
Va fi creșterea economică cea care va alimenta această tendință, în condițiile în care Fed-ul a dat semnal că nu este dispusă să oprească stimulul din 2020. Economiile lumii sunt poziționate pentru o creștere substanțială de PIB. „E aproape imposibil să nu o ai. Ai stimulul acesta fiscal enorm în mai multe secvențe, inclusiv în decembrie în Statele Unite, China și-a revenit înaintea SUA, ai un stimul monetar excepțional, ai vaccinul și ai dorința asta a oamenilor de a ieși. Îmi este foarte greu să îmi imaginez că economiile se vor prăbuși în primele 6 luni din 2021”, spune Nichișoiu.
Acesta este contextul în care el întrevede un prim trimestru foarte bun pentru burse, prelungit poate chiar până în vară, când eventual să survină o corecție. „Sunt foarte optimist în privința burselor în ansamblu”, adaugă analistul financiar care nu exclude un ciclu de 3-4 ani de creșteri pentru burse. „Poate să continue așa. Piețele au revenit pe pilotul automat pe care îl știm. Am credința aceasta că Fed-ul nu va sta în cale”, își argumentează poziția.
În februarie-martie 2020, bursa americană a avut cea mai rapidă cădere de 30% față de maxime din istoria sa, depășind-o chiar și pe cea din anul 1929, pentru ca apoi să depășească noi maxime pe care le confirmă și la început de 2021. Cum în șocul coronavirus acțiunile au schimbat mâinile masiv, l-am întrebat pe analistul de la TradeVille dacă aceasta poate fi suficient pentru un nou ciclu de creștere de 3-4 ani pe burse sau dacă va mai fi o nouă sincopă majoră. „Nu mi se pare că are nevoie de încă o corecție”, vine răspunsul. „Orice corecție importantă, dacă e să o vedem undeva la 15-20%, cred că ar fi cumpărată foarte rapid, și mai rapid decât a fost cumpărată din primăvară.”
Tehnologia e grozavă, doar să nu dai cu Tesla în dobânzi
Unde este, totuși, riscul principal pentru segmentul de acțiuni? În mod ironic, tocmai de la un an economic 2021 peste așteptări. „Dacă lucrurile devin prea bune sau mediul economic devine prea bun, aceasta nu este neapărat un lucru bun și pentru bursă”, spune Nichișoiu care explică faptul că în condițiile unei creșteri mai importante piețele de bonduri își vor revendica randamentele cerând dobânzi mai ridicate. „Mă tem de o eventuală corecție pe măsură ce dobânzile ar trebui să crească.”
Tocmai presiunea pe dobânzi este cea care ar putea induce un șoc pe bursa americană care acum este reprezentată în proporție de 25% din capitalizare de acțiunile din domeniul tehnologic. Companiile de profil sunt dependente de finanțarea ieftină. „Tesla este o minunăție de companie câtă vreme dobânzile sunt zero în Statele Unite, dar aș fi curios cum ar funcționa Tesla la dobânzi de 3-5-6-7%...”, spune analistul financiar, adăugând că firmele nu-și mai au modele de business în care climatul ar fi al unor dobânzi ridicate. „Sunt foarte sceptic vis-a-vis de capacitatea de adaptare, mai ales dacă unor companii li se cere să se adapteze extrem de rapid la un alt vaccin macro.”
Nichișoiu așază din nou criza COVID-19 în contextul de piață în care criza nu a fost diferită de alte șocuri deflaționiste din zona bancară: „Din punctul meu de vedere, virusul nu a fost un risc existențial pentru piețe. Pentru mine, un risc mai important decât orice fel de virus este ca dobânzile în piață să crească mai mult decât tolerează investitorii.”
O economie bună, dar dependentă de banii ieftini
Este ceva ce are în vedere și Rezerva Federală Americană, care ar putea avea intervenții să plafoneze dobânzile. Spre exemplu, banca centrală a SUA ar putea viza reperul de 2% pentru randamentele pe mai multe scadențe și să cumpere bonduri din piața secundară în așa fel încât să țină acolo dobânzile. „Fed-ul are capacitatea de a cumpăra infinit pentru că poate crea electronic rezerve nelimitate”, amintește analistul financiar.
Problema ar apărea dacă scumpirile ar fi mult peste acest reper, iar randamentele ar fi plafonate, ceea ce ar conduce la dobânzi real negative, cu perspectiva migrării banilor care nu acceptă această represiune financiară către aur sau imobiliare. Este un moment care încă nu se prefigurează a fi foarte alarmant pentru că nici dinamica prețurilor nu se anunță explozivă. „Noi vorbim încă de o inflație care crește într-un mod relativ cuminte; nu vorbim de o inflație de tipul celei din anii ’70, când inflația depășește lejer 15% anual în Statele Unite”, menționează Nichișoiu contextul. El aduce în discuție și elementul care riscă să pună agenții economici și investitorii pe picior greșit: „E un mecanism care nu știe să funcționeze la altfel de dobânzi.” 90% din economiile dezvoltate nu au fost vreodată testate despre cum s-ar putea comporta la alte niveluri de dobânzi.
„Problema este că în 2020 mecanismul acesta nici nu mai crede că se va confrunta cu un alt tip de dobânzi”, mai spune analistul financiar care îndeamnă investitorii români să ia în calcul și un comportament al portofoliilor lor la un astfel de scenariu. „E clar. Piața asta care vine după atât timp încărcată de Fed și trendul ăsta absolut uriaș de apreciere pe orice fel de activ posibil nu cred că este niciun pic pregătită pentru o schimbare a regimului. Aici este problema.”
Într-un context în care criza coronavirus pare a fi fost lăsată în urmă măcar prin prisma că nu mai reprezintă o necunoscută pentru investitori, bursa pare a se fi reînscris pe o traiectorie pozitivă la fel ca și economiile lumii, unde China este deja antemergător, iar Germania poate fi principala beneficiară din Europa prin expunerea pe sectoarele ciclile.
Anul 2021 poate fi unul de tranziție pentru o inflație mai ridicată, iar de aici pot veni și eventualele vești rele pentru piețele de acțiuni. „Acesta mi se pare riscul cel mai mare pentru bursă și pentru piață în general: dobânzile să crească și să nu existe nicio forță care să se opună acestei creșteri”, conchide Nichișoiu.
