Riscul de spălare a banilor capătă amploare pe teritoriul României și este mai mare decât cel legislativ, a declarat Nicolae Cinteză, director în Direcția Supraveghere din Banca Națională a României (BNR).
"Îngrijorează un risc despre care v-am spus și ultima oară și pe acesta îl văd foarte periculos, și când spun că este periculos mă bazez pe ceea ce primim din plan extern legat de tranzacții făcute în România pentru diverși clienți externi sau tranzacții făcute în România cu sume provenite din străinătate. În ciuda avertismentelor pe care le-am făcut în toată perioada asta și continuăm să le facem, ultima scrisoare a plecat sub semnătura prim-viceguvernatorului pe 20 februarie, capătă amploare riscul de fraudă făcută pe teritoriul României. Frauda este externă, dar prin felul în care s-au aplicat aici normele de cunoaștere a clientelei, s-a favorizat, s-a continuat, un mecanism de spălare de bani inițiat undeva în străinătate și continuat pe teritoriul țării noastre. În momentul de față la Asociația Română a Băncilor am comunicat deja la ultima întâlnire. Serviciul nostru care are sarcină verificări în domeniul prevenirii spălării banilor face verificări la 16 - 17 bănci implicate într-o tranzacție destul de ciudată și pe care o descriem în scrisoarea de care vă vorbeam emisă pe 20 februarie", a spus Nicolae Cinteză, la conferința "Anul financiar bancar 2020", organizată de FinMedia și Piața Financiară.
El a menționat că a fost deschisă o acțiune penală de către DIICOT și că cel puțin una dintre bănci pare "a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani, operațiunile derulându-se printr-o singură unitate și existând indicii suficiente ca aceste costuri să fie închise", scrie Agerpres.
"V-am spus și vă repet, nu ezitați să închideți conturi atunci când aveți cea mai mică suspiciune că se fac tranzacții care vă pot cauza necazuri. E foarte periculos. Și indicii vă spun, sunt suficiente. Vi le spuneam în adresa respectivă. Și ceea ce s-a întâmplat la banca aceasta îmi aduce aminte de complicitățile despre care s-a tot vorbit în cazul Danske Bank. Să dea Dumnezeu să nu fie ceva de felul acela, dar nu înțeleg cum vin și se deschid o sumedenie de conturi. Vezi că sunt în spate numai cetățeni din comuna Ghimpați din județul Giurgiu. Vezi că toate au sediul la aceeași adresă, un avocat. Vezi că mulți dintre ei s-au prezentat la deschiderea contului cu cetățeni ucraineni sau ruși în spatele lor și totuși continui să deschizi astfel de conturi. Iar sumele acestea veneau de undeva din străinătate. Un SRL din comuna care are acționar tot pe cineva din comuna Ghimpați primește sume din străinătate printr-un mecanism pe care nu-l cunoșteam, e adevărat, dar prima operațiune în contul respectiv e o sumă transferată din străinătate și acolo fraudată printr-un mecanism pe care îl descriem în scrisoare", a menționat Nicolae Cinteză.
El a precizat că în acest caz acuzația care vine de la firme de avocatură este că băncile nu au aplicat normele de cunoaștere a clientelei și tranzacțiile s-au făcut prin încălcarea acestor norme.
