Indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) va crește de la 1 ianuarie, ceea ce înseamnă că și ratele românilor care au credite cu dobândă variabilă contractate după mai 2019 vor crește. Mai mult, de la 1 aprilie va urma o nouă majorare. Avansul dobânzilor pare că s-a calmat, însă, în condițiile în care Banca Națională a României este aproape de finalul ciclului monetar.
Dacă ai luat un credit în lei cu dobândă variabilă în ultimii patru ani, atunci cel mai probabil ratele tale sunt stabilite în funcție de nivelul IRCC, care se actualizează trimestrial.
Ce este IRCC, cum se calculează și cum diferă față de ROBOR, referința obligatorie anterior pentru creditele în lei cu rată variabilă, poți afla în detaliu din acest articol. Pe scurt, IRCC este o medie trimestrială a dobânzilor la care băncile se împrumută între ele. Această medie se aplică în contracte cu o întârziere semnificativă, de 6 luni de la prima dată din baza de calcul și la 3 luni de la ultima.
Între 1 octombrie și 31 decembrie se aplică nivelul IRCC de 4,06%, calculat pe baza datelor din intervalul aprilie-iunie. De la 1 ianuarie 2023 și până la finele lunii martie, noua valoare a IRCC din contracte va fi de 5,71%, cel mai mare nivel de când indicele a fost introdus.
Mai mult, de la 1 aprilie debitorii cu credite legate de IRCC vor plăti din nou rate mai mari. Indicele, pe baza valorilor zilnice din octombrie, noiembrie și 27 de zile din decembrie a ajuns la 6%.
Vezi AICI și exemple cu cât va crește rata de plată
Deși o nouă creștere va afecta finanțele celor cu împrumuturi în lei, avansul din primăvara anului viitor nu este unul semnificativ, mai ales dacă ne raportăm la mișcările în sus ale dobânzii cheie a băncii centrale. Între august și noiembrie 2022, BNR a crescut dobânda de politică monetară de la 5,5% la 6,75% pe an. Pe de altă parte, ratele interbancare nu au crescut cu 1,25 puncte procentuale, cum ar fi fost firesc în condițiile în care BNR ar fi ținut un control strict al lichidității, ar fi finanțat băncile doar la creditul Lombard și ar mai fi și intervenit pe cursul de schimb.
Lichiditatea interbancară, despre care am arătat aici cât este de importantă în evoluția dobânzilor pe termen scurt și, implicit, a IRCC, a revenit pe excedent în noiembrie, după un deficit puternic iscat la începutul războiului din Ucraina. În consecință, media lunară a dobânzilor la tranzacțiile interbancare (un fel de IRCC pe o lună) a scăzut de la 6,28% în octombrie la 5,86% în noiembrie și, mai departe, la 5,80% până la 27 decembrie 2022 – nivel sub cel din lunile august-septembrie.
Câtă vreme situația financiară este calmă, adică nu există presiuni pe cursul de schimb, BNR pare mulțumită să lase mai mulți bani în piață și să permită o stagnare și chiar o scădere a dobânzilor interbancare și a IRCC.
Cei mai mulți analiști au apreciat că BNR se va opri cu majorările de dobândă la 6,75%, după ce a ajuns la nivelul practicat și de banca centrală din Polonia. Pe de altă parte, inflația a depășit din nou prognoza băncii centrale, ajungând la 16,8% în noiembrie, față de un nivel așteptat de BNR de 16,3% pentru finele lui 2022. Unii analiști cred acum că în ianuarie BNR ar putea crește din nou rata cheie, cu încă 0,25 puncte procentuale. Deși impactul ar putea fi minor – în condițiile în care dobânzile interbancare au început chiar să scadă după o creștere mult mai amplă în această toamnă -, un nou avans al IRCC începând cu 1 iulie nu poate fi exclus.
O scădere a inflației mai rapidă decât anticipează banca centrală – deși în ultimii doi ani a subestimat de fiecare dată inflația – ar putea antrena o scădere a dobânzilor interbancare și a nivelului IRCC din această vară. Pragul de jos pentru dobânzile interbancare este dat de nivelul ratei la facilitatea de depozit, aflat la 5,75% în acest moment – sub acest nivel este mai rentabil pentru bănci să plaseze banii la BNR.
Pariul pe scăderea inflației s-a dovedit a fi foarte riscant în ultima perioadă. Consecințe mai grave decât cele venite din creșterea prețurilor cu două cifre ar putea veni, însă, dintr-o pierdere a încrederii a investitorilor în economii precum cea a României, însoțite de creșteri de dobânzi la datoria publică și de presiuni pe deprecierea monedei, care în cele din urmă se văd și în celelalte dobânzi din economie, precum cele la credite.
Dacă vrei să iei un credit și vrei să fii sigur că nu ai parte de surprize neplăcute în ceea ce privește ratele lunare, atunci ia în calcul varianta cu dobândă fixă și contactează un broker de credite precum 123credit.ro care să te îndrume și să-ți arate cele mai bune oferte. Dacă ai deja un credit și nu vrei să ai parte de și mai multe surprize neplăcute, atunci ia în calcul o refinanțare cu dobândă fixă – am explicat aici care sunt pașii și cât te costă.
