'Noi avem un proiect de țară. Cu toate că tot aud că nu avem proiect de țară. Avem, practic, un proiect de țară, cel în care lucrăm în prezent și care este dominat de intrarea României în OCDE. Păi, dacă nici acesta nu e proiect de țară! Vreo 30-40 de jaloane, cineva va trebui să scrie ce s-a întâmplat cu acest proiect care a transformat România în ultimii ani, prin îndeplinirea acestor jaloane. Și mai avem încă câteva de îndeplinit, dar acest proiect de țară este în curs de finalizare și vom intra într-un alt proiect de țară care a fost deja anunțat, îl așteptam de mai multă vreme și trebuie să-l pregătim temeinic, mai ales pentru generația tânără. Și anume, adoptarea euro. Și acela va fi proiect de țară, dar, bineînțeles, așa cum s-a spus, până atunci, terminat OCDE-ul, echilibrată economia, să ieșim din acest, să nu-l numesc coșmar, dar, în orice caz, dificultate, un impas, și anume deficitul fiscal major. E greu de corectat când ai asemenea lucruri și mai ales când societatea are aspirații de mai bine', a spus Mugur Isărescu, la conferința cu tema 'Riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc'.
El a subliniat faptul că îndeplinirea criteriilor nominale pentru adoptarea euro trebuie să se facă în mod sustenabil.
'Și vedeți că euro nu va fi adoptat numai în zona Bucureștiului, că am fost întrebat și ieri de o delegație străină. În urmă cu vreo 10-15 ani am zis: 'Măi, Bucureștiul poate să intre în zona euro și mâine, dacă ar fi așa, dacă am putea să-l decupăm, să-l scoatem, dar țara e mai mare'. Și vor să intre, sau vor trebui să intre, și cei de la 100 km de București sau mai departe, unde mai este încă sărăcie și unde rigorile adoptării euro trebuie înțelese. Și ei vor să trăiască bine, nu? Și reprezintă o parte din electorat. De-aia avem și toate aceste discuții. Și ei vor să aibă drumuri asfaltate, canalizări. Costă, toate acestea costă. Și deci nu e vorba că nu înțelegem noi sau cineva din sectorul bancar, dar criteriile nominale sunt cele cerute în zona euro. Dar sunt cerute să fie îndeplinite în mod sustenabil, ăsta-i cuvântul cheie. Numai că le-am făcut în 2015 și în 2016 deja ne-a dus în altă parte, datorită altor politici, altor presiuni sociale, nu? Și acum avem aceeași problemă cu îndeplinirea criteriilor nominale. Presiuni din partea economiei reale și din partea, să zic, a părților mai sărace ale țării, care presează pe căi democratice, în definitiv. Disputele dintre partide reprezintă acest lucru. Dar proiectul a fost deja anunțat de președintele României, trebuie însă bine pregătit', a afirmat Mugur Isărescu.
Potrivit guvernatorului BNR, viitorul sistemului financiar românesc depinde, în bună măsură, de capacitatea de a investi, încă de astăzi, în educație, performanță și parteneriate solide.
Președintele Nicușor Dan a apreciat recent că aderarea României la zona euro ar fi benefică pentru companiile românești. Spune că astfel le-ar crește productivitatea.
”Trecerea României la euro e benefică în sensul că, cu cât economia ta este mai integrată într-o economie care permite firme care se desfășoară pe spații mai largi, cu atât firmele alea vor fi mai productive, cu atât salariile pe care aceste firme le vor plăti vor fi mai mari”, a declarat Nicușor Dan.
Și pemierul Bolojan a transmis că vrea un pact politic în România pentru moneda euro.
Profit.ro a relatat că România mai îndeplinește un singur criteriu pentru adoptarea euro, cel privind datoria publică, însă nici acest lucru nu va mai fi valabil mult timp, în contextul deficitelor bugetare foarte ridicate. Ungaria stă, în multe privințe, la fel de prost ca România – deși cetățenii unguri și cei românii sunt cei mai favorabili pentru adoptarea monedei unice. În schimb, Cehia îndeplinește toate criteriile macro și este cea mai dezvoltată din regiune, dar populația este mult mai sceptică în privința adoptării monedei unice.
România a rămas între cele patru țări din regiune care nu a adoptat euro, alături de Ungaria, Cehia și Polonia, după ce Bulgaria a trecut la moneda unică de la 1 ianuarie 2026.
