Autoritatea de reglementare financiară din Germania a avertizat că sistemul bancar al țării trece printr-un test de stres în viața reală, pe fondul volatilității actuale, anticipând, de asemenea, o slăbiciune semnificativă pentru sectorul imobiliar comercial, transmite CNBC.
Sectorul bancar a fost în centrul atenției, din martie, odată cu prăbușirea băncii Silicon Valley și salvarea altor câtorva bănci din Statele Unite, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Presiunile cu care se confruntă sectorul bancar s-au intensificat pe măsură ce multe bănci centrale își majorează ratele de referință, ceea ce duce la dislocări specifice ale pieței.
Mark Branson, președintele autorității germane de reglementare BaFin (Autoritatea Federală de Supraveghere Financiară), a declarat pentru CNBC că Germania a înregistrat aceleași efecte din cauza dobânzilor mai mari ca multe alte națiuni din întreaga lume.
El a spus că sistemul bancar german ”a suferit într-o anumită măsură”, dar a subliniat că ”nu există niciun pericol sistemic”, iar sistemul financiar a reușit să absoarbă bine impactul dobânzilor mai mari.
”Nu avem o criză bancară globală în acest moment, dar avem o perioadă de nervozitate și un fel de test de stres în viața reală pentru anumite părți ale sistemului”, a spus el pentru CNBC.
În general, ratele mai mari ale dobânzilor ar trebui să fie pozitive pentru bilanțurile băncilor. Cu toate acestea, pot apărea probleme atunci când băncile își asumă riscuri suplimentare și nu reușesc să țină pasul cu o creștere continuă și bruscă a dobânzilor.
Ca atare, volatilitatea observată în Statele Unite a ridicat semne de întrebare cu privire la băncile europene care ar putea fi și ele expuse riscului.
Acțiunile Deutsche Bank au fost sub presiune la sfârșitul lunii martie, de exemplu, pe fondul speculațiilor cu privire la stabilitatea bilanțului său.
Banca elvețiană Credit Suisse a ajuns să fie salvată de rivala sa UBS.
Datele publicate săptămâna trecută au arătat că în zona euro băncile au început să înăsprească condițiile pentru creditare, în timp ce debitorii au cerut și mai puține credite.
Această dinamică s-ar putea traduce într-o nouă încetinire economică.
