Noua coaliția guvernamentală din Austria, formată din conservatori, social-democrați și liberali, și-a prezentat joi planurile pentru a evita o declanșare a procedurii de deficit excesiv de către Uniunea Europeană, cu măsuri ce includ creșterea taxelor impuse băncilor, relatează Reuters.
Guvernul de coaliție austriac va fi format din Partidul Popular (ÖVP), Partidul Social-Democrat (SPÖ) și formațiunea liberală NEOS. Acordul la care au ajuns cele trei partide plasează în opoziție Partidul Libertății (FPÖ, extrema dreaptă), învingătorul în alegerile din septembrie anul trecut, cu aproape 29% din voturi, scrie Agerpres.
Programul coaliției tripartite de la Viena, intitulat ''Fă lucrul corect acum. Pentru Austria'', include o sporire a taxelor asupra activității bancare, ce va aduce câte 500 de milioane de euro în 2025 și 2026.
De asemenea, o altă măsură avută în vedere este o taxă asupra companiilor energetice ce va aduce în jur de 200 de milioane de euro pe an.
Sub presiunea crescândă cauzată de situația economică gravă și de sporirea deficitului, ÖVP și SPÖ au convenit inițial un buget concentrat pe realizarea de economii pentru 2025 și 2026.
Guvernul tripartit de la Viena, primul de acest fel în Austria de la finalul anilor '40, urmează să își preia mandatul în cursul săptămânii viitoare, cu condiția ca acordul să fie ratificat de toate partidele semnatare. Partidul liberal NEOS are prevăzut un congres pentru duminică, fiind necesare voturile a cel puțin două treimi din membri.
Liderul ÖVP Christian Stocker ar urma să conducă guvernul din poziția de cancelar, în timp ce președintele SPÖ Andreas Babler va fi vicecancelar.
O primă tentativă a ÖVP și SPÖ de a forma o coaliție în urma scrutinului din septembrie a eșuat luna trecută. Ulterior, pe 12 februarie, după câteva săptămâni de negocieri, a fost anunțat și eșecul discuțiilor între conservatori și Partidul Libertății, din cauza divergențelor legate de viitoarea politică externă a Austriei și pe fondul lipsei reciproce de încredere.
Ulterior, pentru a pune capăt crizei politice, președintele Alexander Van der Bellen a făcut apel la interesul național, cerându-le partidelor de centru să ajungă la un consens.
