Excedentul de lichiditate mediu zilnic al sectorului bancar în raport cu banca centrală a urcat la 45 de miliarde de lei în februarie, de la 42 de miliarde de lei în ianuarie, arată calculele Profit.ro pe baza datelor de la Banca Națională a României.
Sumele au fost integral depuse la facilitatea de depozit overnight a BNR, la o dobândă de 5,5% pe an.
Nivelul ridicat al lichidității a pus presiune de scădere pe dobânzile interbancare. Rata ROBOR la 3 luni a coborât de la 5,98% la 5,82%, în ianuarie, după ce în iunie 2025 atinsese 7,1%.
Rata medie a tranzacțiilor interbancare zilnice (care stă la baza calculului IRCC) a scăzut de la 5,56% la 5,53%, după ce în iunie atinsese 6,39%.
La începutul lunii martie, după atacul SUA/Israel asupra Iranului și extinderea conflictului la țările din regiune, cu impact asupra transporturilor pe mare, piețele au reacționat cu aversiune la risc, ceea ce a afectat îndeosebi țările emergente.
Dobânzile titlurilor de stat românești la 10 ani au urcat cu aproape 80 de puncte de bază și au atins pragul de 7% pe an. ROBOR la 3 luni a urcat la 5,9% luni, în creștere cu 16 puncte de bază față de finele lunii februarie.
Leul a fost stabil la cursul oficial, însă analiștii au remarcat presiuni de creștere a dobânzilor în piață, ceea ce sugerează vânzări de lei. Totodată, Erste a notat o volume mari tranzacționate în piața valutară.
Euro a crescut față de celelalte monede din regiune cu 0,6% în cazul coroanei, 1,4% în cazul zlotului și 5,6% în cazul forintului maghiar. În cazul leului, BNR cel mai probabil a intervenit pentru a preveni o depreciere.
Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat la conferința de prezentare a raportului de inflație din februarie că BNR lasă lichiditatea în piață pentru a reduce dobânzile și pentru a stimula creșterea economică, în contextul în care economia s-a răcit în ultimii ani. Pe de altă parte, Isărescu a admis și că este sfătuit de direcția de specialitate din bancă să sterilizeze excedentul de lichiditate, pentru ca acesta să nu se ducă în creșterea cursului valutar.
Isărescu a amintit de perioada de după primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut și instabilitatea politică subsecventă, când au fost mari ieșiri de capitaluri din România, care au dus la o depreciere de câteva procente a leului, însă cu controlul intervențiilor BNR. Aceste intervenții au dus însă la trecerea sistemului bancar pe deficit de lichiditate, ceea ce a dus la creșterea abruptă a dobânzilor.
„Uitându-mă în spate, între ieșirile din lunile din primăvară, mai și început de iunie, cred că o treime erau de la patrioții români, care, bineînțeles, s-au speriat și au schimbat o parte din economisiri în valută. Și asta se poate întâmpla foarte repede. D-aia spun colegii să nu lăsăm lichiditatea, pentru că se poate întâmpla așa rapid. Eu, care am trecut prin astea, nu pot spune că mă joc cu focul, dar sunt mai calm”, spunea Isărescu, la conferința din februarie 2026.
Este de așteptat ca excesul de lichiditate să scadă în martie, pe fondul presupuselor intervenții ale BNR în piața valutară.
Totodată, Erste arăta că Ministerul Finanțelor și-a redus emisiunile de datorie în piață pentru a proteja nivelul lichidității.
