Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a anunțat, miercuri, că înregistrează, pentru al patrulea an consecutiv, creșterea numărului de cereri și de dosare de conciliere formate, numărul cererilor fiind, în primul semestru, aproape dublu față de aceeași perioadă a anului trecut.
De la începutul anului, 1.053 de persoane fizice au trimis către CSALB cereri de soluționare a nemulțumirilor cu băncile sau IFN-urile, cu 93% mai multe cereri decât în perioada similară a anului trecut. În prima jumătate a anului 2018 au fost înregistrate 544 de cereri conforme, scrie News.ro.
”În ceea ce privește formarea dosarelor, creșterea în primele șase luni este de 25% față de perioada similară a anului 2018. O categorie aparte o reprezintă înțelegerile amiabile dintre consumatori și bănci, după sesizarea CSALB: părțile au încheiat peste 100 de astfel de înțelegeri în S1, mai multe decât în tot anul trecut”, se arată în comunicat.
În primele șase luni din 2019, 287 de consumatori s-au împăcat cu băncile sau IFN-urile, prin intermediul CSALB, cu peste 52% mai mulți decât în S1 2018. În aceeași perioadă a anului trecut, doar 188 de români au beneficiat de soluții favorabile în urma negocierilor purtate cu instituțiile financiar-bancare.
Un membru în Colegiul de Coordonare al CSALB, Alexandru Păunescu, consideră că rezultatele CSALB pe primul semestru arată mai multe tendințe, în primul rând fiind apetitul spre conciliere mult mai mare al băncilor, în comparație cu IFN-urile.
”De exemplu, din 348 de dosare de conciliere constituite după acceptarea cererilor de către comercianți, doar 5 dosare s-au format în relație cu un IFN. Apoi, putem observa creșterea numărului de cereri soluționate amiabil de părți, după sesizarea CSALB, fără să mai treacă prin procedura concilierii. Dacă în tot anul trecut erau 97 de astfel de cazuri, în 2019 sunt peste 100 de înțelegeri amiabile numai în primele șase luni. Și nu în ultimul rând, observăm că unele bănci înțeleg foarte bine menirea CSALB și au rate de respingere a cererilor scăzute, de aproximativ 20 de procente din numărul total de cereri care li se adresează”, a spus Alexandru Păunescu.
El a mai spus că mai există bănci care resping mai mult de 50% dintre cererile primite de la consumatori.
