Căderea Credit Suisse a dat o lovitură gravă reputației Elveției, ca principal centru mondial de administrare a averilor, avertizează experții, punând sub semnul întrebării reputația sa de stabilitate, reglementare și guvernanță corporativă, transmite Reuters.
Lovită de ani de scandaluri și pierderi, Credit Suisse se lupta cu o criză de încredere de luni de zile, înainte ca dispariția sa să fie decisă în doar câteva zile săptămâna trecută, când autoritățile elvețiene au intermediat o preluare a băncii de către rivala mai mare UBS, scrie News.ro.
Chiar și UBS a trebuit să fie salvată de guvern în 2008, după o incursiune dezastruoasă în titlurile ipotecare din SUA.
Colapsul Credit Suisse și consecințele acestuia ”vor fi foarte dăunătoare”, a declarat Arturo Bris, profesor de finanțe la Institutul Internațional pentru Dezvoltarea Managementului (IMD) din Lausanne, adăugând că ar putea în beneficiul centrelor financiare rivale.
Elveția gestionează active internaționale de 2.600 de miliarde de dolari, conform unui studiu Deloitte din 2021, ceea ce o face cel mai mare centru financiar din lume, înaintea Marii Britanii și a Statelor Unite.
Dar Elveția se confruntă cu concurența altor centre, inclusiv Luxemburg și în special Singapore, care s-a dezvoltat rapid în ultimii ani.
”Bancherii din Singapore vor desfunda sticlele de șampanie”, a declarat Bris pentru Reuters.
Credibilitatea Elveției ca țară stabilă și previzibilă a fost schimbată de măsuri precum decizia de a șterge deținerile deținătorilor de obligațiuni Credit Suisse, a spus el.
Conform acordului de preluare, deținătorii de obligațiuni Credit Suisse de tipul AT1 nu vor primi nimic, în timp ce acționarii, care de obicei se situează sub deținătorii de obligațiuni în termeni de compensare, vor primi 3,23 miliarde de dolari.
În timp ce prospectul obligațiunilor AT1 al Credit Suisse a arătat clar că deținătorii de obligațiuni hibride (AT1) nu își vor recupera nicio valoare, puțini au anticipat dispariția băncii.
Asociația Bancherilor Elvețieni a încercat să pună o față curajoasă crizei, prezentând salvarea concepută de guvern, banca centrală și autoritatea de reglementare ca un semn de putere.
”Sectorul financiar elvețian a reușit să abordeze o problemă majoră a unui jucător important. În acest sens, văd, de asemenea, un viitor prosper pentru centrul financiar, deoarece avem sute de bănci foarte bine capitalizate și bănci de gestionare a averilor și active de mare succes”, a declarat marți președintele SBA și fostul CEO al UBS, Marcel Rohner.
Cu toate acestea, numărul băncilor a scăzut la 239 în 2021, de la 356 în 2002. Numărul de angajați a scăzut la 91.000 de la 108.000, din 2011.
