Banca centrală a Germaniei a propus o reformă majoră a plafonului constituțional al îndatorării, ceea ce ar putea permite guvernului să acceseze până la 220 de miliarde de euro suplimentari pentru apărare și investiții în acest deceniu, transmite CNBC.
Așa-numita frână a datoriei, care limitează deficitul bugetar la 0,35% din PIB, este criticată de investitori și partide politice pentru că încetinește creșterea economică. Economia germană, cea mai mare din Europa, s-a contractat în ultimii doi ani, iar această restricție bugetară limitează investițiile statului într-un moment în care sectorul privat are dificultăți, iar încrederea consumatorilor scade, scrie News.ro.
Deși o flexibilizare a cheltuielilor este considerată esențială pentru redresarea economică a Germaniei, Friedrich Merz, viitorul cancelar, a declarat că o reformă rapidă a regulilor fiscale este imposibilă, din cauza complexității procesului. Totuși, necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare a adus o urgență suplimentară în modificarea acestor reguli, mai ales după ce SUA au anunțat suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina.
Propunerea Bundesbank prevede creșterea plafonului de îndatorare al guvernului la maximum 1,4% din PIB, dacă datoria publică este sub 60% din PIB, dintre care 0,9 puncte procentuale ar fi destinate investițiilor, în special în infrastructură. Dacă datoria depășește 60% din PIB, împrumuturile ar fi limitate la 0,9%, fiind alocate integral investițiilor.
”Dacă rata datoriei este sub 60%, capacitatea de îndatorare crește cu un total de 220 de miliarde de euro până în 2030, comparativ cu situația actuală. Dacă datoria depășește 60% din PIB, atunci această sumă va fi cu 100 de miliarde de euro mai mare până în 2030 decât în prezent”, a precizat Bundesbank.
În prezent, datoria Germaniei este de aproximativ 62% din PIB și scade lent, pe fondul unei creșteri economice slabe. Deși acest nivel este redus comparativ cu alte economii majore, alegătorii germani, reticenți față de datorie și inflație, au preferat în mod tradițional guvernele care promovează austeritatea.
Parlamentul actual ar putea totuși aproba un nou fond special pentru a stimula cheltuielile de apărare și pentru a asigura sprijin rapid Ucrainei.
În acest context, Bundesbank a menționat că, deși o astfel de soluție este posibilă, preferă o reformă a frânei datoriei, deoarece un fond special ar avea limite și ar fi mai puțin transparent.
”Preferăm o reformă fundamentală a frânei datoriei, care să asigure o mai bună predictibilitate, dar un fond special cu parametri financiari comparabili ar putea fi, de asemenea, o opțiune,” a declarat președintele Bundesbank, Joachim Nagel.
