Rata anuală a inflației a coborât la 10,4% pe an în iunie, de la 10,9% în mai. Rata inflației de bază, urmărită îndeaproape de BNR și din calculul căreia sunt excluse prețurile volatile și administrate, a coborât în același interval de la 8,5% la 8,3% pe an.
Inflația este așteptată să coboare în lunile următoare, pe fondul unui efect de bază favorabil, dar și ca urmare a factorilor fundamentali – banca menționează un deficit de cerere în economie, ca urmare a corecției bugetare.
BNR anticipează o contracție „substanțială” a inflației pe parcursul trimestrului al treilea și o evoluție „ușor fluctuantă” pe parcursul trimestrului al patrulea, după care o scădere graduală în 2027. Pe finele anului următor, inflația ar urma să intre în intervalul țintei de 1,5-3,5% pe an.
„Incertitudini și riscuri notabile decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei electrice și alimentelor, pe fondul secetei severe din acest an, precum și din traiectoria cotației țițeiului, cu implicații asupra cotațiilor altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale”, arată BNR.
Majorarea facturilor la energie din iulie 2025 a dus la o creștere importantă a inflației, urmată apoi de majorarea accizelor și cotelor TVA din luna august. Aceste creșteri vor ieși acum din calculul ratei anuale, ceea ce va aduce o scădere a ratei.
La fel ca în comunicatele din ultimii ani, banca menționează riscurile venite din politica fiscală, în condițiile angajamentelor de reducere a deficitului bugetar, la care se adaugă incertitudinile venite din instabilitatea politică.
„Incertitudini mari rămân asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv”, adaugă banca centrală.
Deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 și este prognozat să coboare la circa 6% în acest an. Acesta ar trebui să revină sub pragul de 3% în anii următori.
BNR mai menționează riscurile semnificative venite din evoluția activității economice, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, în condițiile în care creșterea prețului carburanților a contribuit la majorarea ratei inflației în primvară-vară.
Absorbția și utilizarea „la maximum” a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, este esențială pentru a contrabalansa efectele consolidării bugetare asupra creșterii economice, arată banca centrală.
După o contracție a PIB de 1,2% în termeni anuali în T1, respectiv o stagnare față de trimestrul 4 din 2025, pe fondul contracției consumului, BNR anticipează o redresare ușoară a activității în T2 și T3 din acest an. Scăderea anuală a PIB ar urma să se amelioreze în T2, arată BNR.
Banca citează atenuarea declinului comerțului cu amănuntul și dinamica ridicată a construcțiilor, în timp ce industria și-a accelerat scăderea.
În piața muncii, efectivul salariaților a scăzut în aprilie-mai, dar a scăzut și rata șomajului la 6,4%. Intențiile de angajare ale companiilor pe termen foarte scurt au urcat.
Cursul leu/euro a urcat în mai, iar în iulie și-a redus oscilațiile, „inclusiv pe fondul acțiunii unor factori interni de natură sezonieră”.
Dinamica creditului privat a accelerat la 8,4% pe an în iunie, de la 7,7% în luna anterioară.
Banca centrală va publica în această săptămână noul raport de inflație, cu noua prognoză. În raportul precedent, din luna mai, inflația era preconizată să scadă la 5,5% la finele anului curent și la 2,9% la finele lui 2027. Estimările economiștilor arată o inflație mai degrabă în jurul a 6% la finele acestui an.
Tot în această săptămână vor fi publicate și datele privind inflația în iulie și cele semnal pentru dinamica PIB în primul semestru.
ING Bank estimează că BNR va tăia rata cheie începând cu ianuarie 2027, în timp ce BCR vede prima mutare în mai.
