Datorită marjelor confortabile de profit și a împrumuturilor făcute în perioada în care dobânzile erau mici, firmele românești nu au suferit prea mult de pe urma scumpirii creditului. Dar situația s-ar putea înrăutăți în 2024.
Variația ratelor dobânzilor, care definesc „prețul banilor”, au consecințe majore pentru companii și se transmit prin intermediul prețurilor în întreaga economie, scrie Hotnews.ro.
În urmă cu doi ani, firmele se împrumutau de la băncile din România la dobânzi de circa 4%. În noiembrie 2023, băncile împrumutau firmele la o dobândă de aproape 9%, adică dublu. În noiembrie 2021, dobânda-cheie a BNR era de 1,75%. Acum e de 7% și probabil că nu va scădea înainte de aprilie 2024. E drept, această transmisie a dobânzii BNR în costul creditului nu se poate face peste noapte întrucât o parte din firme au credite cu dobândă fixă în primii ani, iar băncile trebuie să aștepte până la scadența acelei perioade pentru a le crește ratele. Oricum, cei care doresc să contracteze un împrumut pentru finanțarea unui nou proiect o fac în condiții mult mai dure decât în trecutul apropiat.
În ciuda dublării ratelor dobânzilor, profiturile companiilor au crescut
Profitul net a înregistrat majorări pentru toate sectoarele de activitate, potrivit calculelor BNR, sectorul utilități și industria extractivă plasându-se în top după nivelul majorărilor (+286%, respectiv +186%).
În cazul celorlalte sectoare, intervalul de creștere a profitului net a fost între 11% (pentru industria prelucrătoare) și 37% (pentru construcții și imobiliare). „Această îmbunătățire a profitului s-a datorat și practicării de către unele sectoare a unor marje mai mari. Nivelul acestora a crescut față de anii anteriori la nivel agregat (+1 punct procentual, până la 8%), precum și pentru cele mai multe dintre sectoare. Cele mai mari creșteri față de anul 2021 au fost în cazul sectorului utilități (+7 puncte procentuale), industriei extractive (+3,2 puncte procentuale) și sectorului imobiliar (+2,9 puncte procentuale). Marjele de profit practicate de sectorul imobiliar sunt în continuare cele mai ridicate (24%), urmate de cele din industria extractivă (17%)”, mai arată Banca Centrală.
Lunile următoare se vor dovedi totuși mai dificile
Grupurile mari de firme sunt mai puțin dependente de bănci (și de scumpirea creditelor) deoarece pot opta pentru emiterea de obligațiuni sau chiar să recurgă la datorii privat. În schimb, companiile mici nu au astfel de posibilități, lor rămânându-le doar împrumuturile bancare. Iar profilul lor de risc e mai mare decât al corporațiilor, ceea ce face ca dobânzile pe care le au de achitat să fie mai mari. Această diferență de un punct și creșterea recentă a ratelor sunt deloc neglijabile în conturile unui IMM.
Peisajul micilor firme românești nu arată deloc bine. Aproape o treime din companii au deficiențe masive de capitalizare (aproape 140 de miliarde de lei), cu implicații asupra disciplinei la plată, precum și asupra accesului la credite. Acestea generează 58% din restanțele nebancare, potrivit BNR și 21% din creditele aflate în stare de neperformanță. Majoritatea firmelor atipice sunt cele cu zero salariați (38,6% din companiile nefinanciare), iar 21% dintre firme au o cifră de afaceri nulă.
Gradul de îndatorare a firmelor a crescut la 166,7%. Distribuția gradului de îndatorare arată că 16% dintre firme se află în zona de risc (au un grad de îndatorare peste 200%), iar eventuale riscuri (persistența inflației, riscuri legate de războiul din Ucraina ș.a.) ar putea genera dificultăți pentru companiile cu credite bancare.
Numărul firmelor cu pierderi (circa 225.000 de firme) se menține ridicat, la aproximativ 29% din totalul companiilor active. Dintre acestea, 15% au consemnat o persistență a pierderilor în ultimii trei ani.
Băncile spun că pentru IMM riscul de credit rămâne în continuare în creștere. Din punct de vedere al dimensiunii IMM, în acest trimestru băncile au considerat întreprinderile mici ca fiind cele mai riscante (42% procent net), urmate de microîntreprinderi (30% procent net). De asemenea, riscul de credit a crescut pentru 8 din cele 10 sectoare luate în considerare, cele mai riscante sectoare fiind cel energetic, urmat de industrie și transport.
Care sunt așteptările șefilor de companii
După măsurile fiscale, alte îngrijorări ale antreprenorilor români, conform studiului Confidex S2 2023, sunt lipsa capitalului de lucru și a cash flow-ului (15% dintre respondenți, în avans puternic de la 5% la începutul anului), creșterea costului cu materia primă și utilitățile (12%, de la 9%), scăderea vânzărilor, reducerea numărului clienților și a comenzilor (28%, în creștere ușoară de la 27%, în primul semestru al acestui an) și lipsa forței de muncă (15%, care e, însă, în scădere de la 27%).
În ceea ce privește perspectiva asupra economiei naționale în următoarele șase luni, peste 60% dintre manageri consideră că aceasta se va înrăutăți și se pregătesc deja pentru condiții mai dificile de lucru, sau chiar de o recesiune, care ar urma trendul piețelor din regiune și zona euro.
Companiile mai mari sunt mai optimiste
Cu toate că impactul general al noilor măsuri fiscale este perceput în termeni negativi, la nivel individual situația este mai ponderată, arată datele Confidex. Nivelul indicelui de încredere este diferit în funcție de dimensiunea companiei: cu cât cifra de afaceri este mai mare, cu atât managerii sunt mai optimiști. Business-urile cu o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro au un indice de 51,2, cu aproape 12% peste indicele reprezentativ pentru firmele cu o cifră de afaceri între 100.000 și un milion de euro, situat la 45,8.
„Optimismul din prima parte a lui 2023 s-a disipat, lăsând loc precauției. Cu toate acestea, dacă privim segmentat, se observă că valoarea indicelui stării de spirit a managerilor care conduc marile companii, cu cifra de afaceri peste 10 milioane de euro, este cu peste 10% mai mare decât în companiile cu afaceri mai mici de 1 milion de euro. Aceste cifre indică un grad de stabilitate mai mare a afacerilor mari în fața incertitudinilor mediului. Este un semnal care indică nevoia de investiții în direcția consolidării poziției în piață pentru companiile care au ca obiective strategice dezvoltarea și scalarea”, a declarat Andrei Cionca, CEO & Co-founder Impetum Group.
Jumătatea plină a paharului: Ce oportunități văd totuși managerii români în vremuri tulburi
În acest context economic, 55% dintre oamenii de afaceri români se declară deschiși să exploreze surse de finanțare alternative, dincolo de modalitățile interne de finanțare (reinvestirea profitului sau injecții de capital din partea acționarilor). Controlul costurilor și reorganizarea reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru 10% dintre manageri, la egalitate cu accesarea fondurilor europene.
În condițiile în care pentru un sfert dintre managerii participanți la studiu accesul la creditare este problematic, aceștia sunt deschiși către alte surse de finanțare precum fondurile de investiții, business angels sau alți antreprenori, orientați spre a investi în companii deja înființate. Studiul Confidex arată că 80% dintre manageri au o părere bună și foarte bună despre aceste surse de finanțare a afacerilor.
“De fiecare dată când economia noastră se confruntă cu dificultăți, companiile sunt puse în situația nu doar de a se adapta, ci și de a descoperi noi oportunități, care nu existau sau nu erau foarte vizibile în perioadele de acalmie. Este nevoie mai mult decât oricând să discutăm despre mecanisme de antifragilitate pentru antreprenoriatul românesc care, la orice undă de șoc, este mult mai puțin rezilient decât marile multinaționale. De aceea, nevoia de finanțare și de dezvoltare a afacerilor românești deschide calea către explorarea unor surse alternative de finanțare care pot acoperi necesitățile managerilor mai ales în aceste perioade în care economia este tensionată”, a mai spus Andrei Cionca, CEO Impetum Group.
Alte oportunități vizate de managerii români sunt, potrivit celui mai recent studiu CONFIDEX, creșterea cererii de piață (18% dintre manageri, comparativ cu 15% în semestrul 1 2023), diversificarea produselor și dezvoltarea (15%, în creștere de la 9%) și accesul mai facil la piețe și extinderea internațională (în scădere de la 19% la 11%).
