Banca Națională a României a menținut la 7% rata de politică monetară, decizie în acord cu consensul larg al analiștilor. BNR se așteaptă ca inflația să fie mai ridicată anul viitor decât anticipa anterior, cu o creștere încă de la începutul anului, ca urmare a modificărilor fiscale. De altfel, politica fiscală și noile măsuri ce ar putea fi luate de Guvern pentru reducerea deficitului sunt menționate în mai multe rânduri de BNR printre riscurile semnificative pentru următoarea perioadă.
BNR a menținut și ratele facilităților permanente, la 6% pentru cea de depozit – care este și cea mai importantă în contextul excesului mare de lichiditate – și la 8% pentru creditul Lombard.
„Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației de-a lungul următorilor doi ani, pe o traiectorie mai ridicată însă în 2024 decât cea previzionată anterior, dar ușor mai joasă pe parcursul trimestrelor ulterioare. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se mărească în debutul anului viitor – sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite –, și să descrească gradual în următoarele trimestre, dar să-și accelereze scăderea în 2025, coborând în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei”, arată BNR.
BNR prognoza că inflația va coborî la 4,4% la finele anului următor. Noua prognoză va fi publicată vineri, cu ocazia noului raport de inflație. La jumătatea lui 2025 vedea inflația la 3,8%, în continuare peste ținta de 1,5-3,5%. În trimestrul al treilea din 2025 însă, potrivit prognozei actualizate, rata inflației ar urma să revină la sub 3,5%.
Prognoza BNR este amenințată de incertitudini și riscuri venite din plan intern și extern: „creșterile de taxe și impozite destinate accelerării consolidării bugetare, potențial suplimentate în perspectivă, dar și din evoluția cotației petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu”.
De altfel, BNR menționează în mai multe rânduri politica fiscală și de venituri a statului printre riscurile potențiale, mai ales în contextul în care există posibilitatea unor noi măsuri de corecție, pe lângă cele luate deja, care au presupus creșterea taxelor.
„Incertitudini și riscuri notabile rămân asociate însă și conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind, demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 și posibila mărire în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, dar și implicațiile potențiale ale noii legislații privind pensiile și salariile din sectorul public, precum și eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar”, arată BNR.
Rata inflației a coborât la 8,8% în septembrie, de la 9,4% în august. În același timp, inflația de bază, atent urmărită de BNR, a scăzut la 11,3%, comparativ cu 13,5% în iulie.
„Evoluția este atribuibilă în principal descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și măsurii de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază. Ea reflectă însă și o slăbire a transmiterii în prețurile de consum a costurilor mărite ale firmelor, îndeosebi a celor salariale – pe fondul temperării cererii de consum –, precum și o atenuare a impactului inflaționist al importurilor”, arată banca centrală.
BNR arată că se așteaptă ca la scăderea inflației de anul viitor să contribuie factorii de pe partea ofertei, în special efectele de bază (adică ieșirea din calcul a creșterilor anterioare mai ample ale prețurilor), precum și ieftinirea unor mărfuri, la care se adaugă „restrângerea relativ abruptă a excedentului de cerere agregată începând cu trimestrul III 2023 și din intrarea gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor – cu câteva trimestre mai devreme decât se previzionase anterior”.
De altfel, BNR vorbește de mai multe luni de o „decelerare semnificativă a creșterii economiei în a doua parte a anului curent”, și de o dinamică mai modestă în trimestrul al treilea decât era anticipat anterior – evoluție care vine în contextul în care creșterea economică anuală s-a comprimat până la 1% în trimestrul al doilea, față de 2,4% în primul trimestru și 4,6% în ultimul trimestru din 2022.
BNR remarcă încetinirea dinamicii vânzărilor cu amănuntul în lunile de vară, scăderea producției industriale, pe de o parte, și creșterea lucrărilor de construcții, pe de altă parte.
Pe partea de poziție externă, deficitul comercial s-a redus și cel de cont curent este de asemenea în scădere, dar într-una mai domoală.
BNR subliniază și că în piața muncii efectivul salariaților crește mai încet și șomajul este stabil, în timp ce dinamica anuală a costului unitar cu forța de muncă din industrie pierde din viteză, în timp ce intențiile de angajare sunt în scădere.
Banca mai arată că dobânzile interbancare au înregistrat mici scădere la finele lunii octombrie, dar și că randamentele titlurilor de stat sunt în corecție, în contextul evoluțiilor internaționale (așteptărirevizuite ale investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed și calmarea temerilor privind tensiunile geopolitice).
Alte riscuri vin din impactul războiului din Ucraina, dar și a celui din Orientul Mijlociu, precum și din creșterea economică sub așteptări din Europa, în special în Germania.
Un alt risc menționat adesea de BNR este reprezentat de potențialul eșec al PNRR, care presupune atingerea unor jaloane pentru deblocarea finanțării.
Secțiune realizată în parteneriat cu ING
Să ai un business de succes înseamnă, printre altele, să-ți alegi un partener de drum care te înțelege și te însoțește cu soluții potrivite pentru fiecare etapă de dezvoltare.
ING îți susține afacerea cu soluții variate: de la informații despre cum accesezi fonduri europene, la consultanță de business și produse bancare. Asta înseamnă banking și mai și de la ING.
