Banca Internațională de Investiții, unde România este printre acționari, este căutată pentru afaceri unde nevoie de o decizie rapidă de finanțare, dar și pentru finanțare comercială și de investiții în țări considerate riscante din punct de vedere politic, a arătat, la emisiunea Profit LIVE, Ștefan Nanu, Director pentru Piețe de Capital și Instituții Financiare. BII a plasat recent obligațiuni de 340 de milioane de lei la Bursa din Dublin.
BII a fost fondată în 1970 de mai multe țări socialiste și are în prezent cei mai importanți acționari în Rusia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Cehia și România. Banca și-a mutat anul trecut sediul de la Moscova la Budapesta, decizie ce a contribuit la creșterea ratingului la A-, dar a creat și o serie de controverse cu privire la imunitatea diplomatică oferită angajaților.
Banca a plasat la finele lunii septembrie obligațiuni pe trei ani de 340 de milioane de lei la Bursa de Valori din Dublin, la un randament de 3,39% pe an și un cost după swap de sub 0,4%.
“Este un record de costuri minime pentru bancă. Noi, de obicei, emitem în monedele locale și apoi facem swap în euro, ținând cont că bilanțul e în euro, și reușim să obținem finanțări mai ieftine decât am obține dacă am emite direct în euro. Diferența este semnificativă, putem să obținem și 50-60 de puncte de bază”, spune Ștefan Nanu, fost șef al Trezoreriei României.
El explică și că emisiunea în lei a adus o înjumătățire a costurilor după swap, în condițiile în care costul final după o emisiune recentă în forinți maghiar este de 1% și după una în ruble rusești de 1,13%.
Banca a emis anul acesta datorie de 480 de milioane de euro, față de circa 300 de milioane de euro în mod normal, pentru a avea rezerve de lichiditate în contextul pandemiei COVID 19, explică Nanu.
“Creșterea bilanțului nu poate să fie foarte mare, important pentru bancă e să-și mențină foarte sus ratingul și să-și consolideze ratingul A-. Asta înseamnă să ai o adecvare a capitalului foarte bună și implicit o limită minimă la 25%, dar în scop prudențial suntem la peste 30%, la 34% în acest moment”, spune Nanu.
Deși este mai bine cotată decât statul român, BIII plătește în continuare o primă de 30 de puncte de bază peste randamentele titlurilor de stat românești, dar mai mică decât în Ungaria sau Rusia, unde prima plătită este de 100 de puncte de bază, respectiv de 135 de puncte de bază.
“Investitorii din România duc lipsă de active cu rating ridicat care să aducă și un premiu peste curba suverană. Deși suntem cotați cu trei trepte peste România, plătim și un premiu de 30 de puncte de bază. Anul trecut erau 45 de puncte de bază. Reducerea a venit și pentru că investitorii au încredere. În opt ani banca și-a multiplicat de cinci ori bilanțul, capitalul de mai mult de două ori și ratingul s-a dus în sus trei trepte”, spune Nanu.
România a fost cea mai importantă sursă de finanțare de finanțare pentru BII în ultimii ani, care a avut mai multe emisiuni la Bursa de Valori de la București, dar are și cea mai mare pondere a investițiilor băncii, cele mai importante fiind cele în Agricover, Grupul Banca Transilvania, MEP, Urgent Cargus, Iulius Mall, Agricola Buzău, Fabrica de Lapte Brașov, sau Ultex Țădărei, fabrică de ulei cumpărată anul trecut cu finanțarea BII de către Vazha Dzhashi, un om de afaceri din Republica Moldova despre care presa a scris că este un apropiat al lui Vladimir Plahotniuc.
Valoarea investițiilor în România e de peste 10 ori capitalul investit.
Ștefan Nanu spune că BII nu se poate compara cu alte bănci internaționale precum Banca Europeană de Investiții sau Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare în privința resurselor disponibile, dar că este „mult mai flexibilă și mai rapidă”, în procesul de luare a deciziilor.
“De aceea suntem căutați pentru deal-uri care trebuie să se execute repede, de exemplu. Am lucrat și la BERD și acolo o decizie lua și un an de zile. La fel și la Banca Mondială. La BII durează câteva luni și poate fi luată și mai rapid dacă e nevoie”, explică Nanu.
Un alt motiv pentru care banca este căutată este acela că oferă instrumente pentru piețe unde băncile din regiune nu au acoperire, adaugă Nanu.
“Avantajul este că poate oferi antreprenorilor din țările europene care nu găsesc instrumente în piețele locale pentru expuneri în țării considerate riscante din punct de vedere politic, dar unde banca cunoaște mai bine riscurile și și le asumă. Sunt foarte multe operațiuni de finanțare a comerțului în Rusia, Belarus, Mongolia și foarte multe investiții din țările europene către aceste țări unde banca intervine și acoperă riscurile din tranzacțiile respective sau acoperă o parte din finanțare”, spune Nanu.
Există loc de reducere a dobânzilor României
Fostul șef al Trezoreriei comentează și actuala situație a împrumuturilor statului și crede că mai este loc de o relaxare a politicii monetare care ducă la scăderea randamentelor.
“România o să fie susținută și de context și dacă o să urmeze măsurile politice anunțate de guvernarea actuală, nu cele din opoziție, se va putea beneficia de moment. La nivel global politicile cantitative o să rămână, pe de altă parte curba României are o primă inclusă atât în curba internă, cât și cea a eurobondurilor”, spune Nanu.
România plătește cea mai mare dobândă la împrumuturi din UE și cu 1,5 puncte procentuale peste țări precum Ungaria și Bulgaria, diferență care nu se justifică din punct de vedere economic, spune Nanu.
“În condiții normale, în care România ar urma un trend de politici firești din punct de vedere economic, spread-ul ar trebui să se ajusteze. Pe de altă parte, pe intern îi dau dreptate ministrului Cîțu, cred că există loc de reducere a dobânzilor, de continuare a politicii cantitative de către BNR. România e singura țară din ECE care oferă posibilitatea managerilor de active să acopere inflația prin investiții”, susține Nanu, care explică și că în Ungaria randamentele sunt la maximum 2,5%, cu un punct procentual sub inflație, astfel că investitorii trebuie să plaseze banii în active riscante pentru a putea acoperi inflația.
“Mai sunt și alte buffere care pot fi folosite să țină în jos costul de finanțare, chiar dacă presiunile fiscale sunt mari și sper ca politicile să fie în continuare în direcția bună. Am avut discuții cu investitorii și atât cei străini cât și cei locali sunt destul de optimiști”, spune Nanu.
Dobânda cheie a BNR este de 1,5%, inflația prognozată la final de an este de 2,7%, în timp ce dobânda titlurilor pe 10 ani este de 3,4%.
Emisiunea Profit Live, moderată de jurnaliștii Oana Osman, redactor-șef Profit.ro, și Claudiu Vrânceanu, este transmisă atât pe site-ul www.profit.ro, cât și pe postul de televiziune Profit TV și pe pagina de facebook a Profit.ro, de luni până joi, începând cu ora 17.30, fiind o platforma în care lideri din mediul de business vorbesc despre situația actuală.
Postul Profit.ro TV este în grilele RCS, UPC, Telekom și poate fi urmărit și AICI.
